|
|
muljirescu
RO:partea posterioară a bisericii rezervată femeilor … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:39660>2014-05-14 22:31:08.581861 »
muljirescu
muljirescu (mu-lji-rés-cu) adg – vedz tu muljari1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: muljari1bãcã
bãcã (bắ-cã) sf pl(?) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; fustã, jupã, giupã
{ro: fustă}
{fr: jupe, jupon de laine}
{en: woman’s woolen skirt, underskirt}
bertã
bertã (bér-tã) sf bertsã (bér-tsã) – stranj muljirescu
{ro: haină femeiască}
{fr: habit de femme}
{en: woman’s dress}
feamin
feamin (feá-minŭ) sm, sf, adg feaminã (feá-mi-nã), feaminj (feá-minjĭ), feamini/feamine (feá-mi-ni) –
1: (om, prici, lucru) tsi easti (di sexu) muljirescu;
2: muljari; theamin, heamin, seamin;
(expr: easti feamin la minti = (un) tsi u-ari mintea pirã; tsi-lj talji (tsi lj-acatsã) multu caplu; tsi easti dishteptu)
{ro: feminin, de sex feminin; femelă, femeie; ingenios}
{fr: feminin, de sexe feminin; femelle, femme; sagace, ingénieux}
{en: feminine, of feminine sexe; female, woman; ingenious, clever}
ex: feamina (muljarea) easti ursitã s-aveaglji casa; omlu-aestu, tu itsido strimtoari, va s-aflã cum s-easã cã easti feamin la minti
(expr: u-ari mintea dishteaptã, pirã)
§ theamin (thĭá-minŭ) sm, sf, adg theaminã (thĭá-mi-nã), theaminj (thĭá-minjĭ), theamini/theamine (thĭá-mi-ni) – (unã cu feamin)
ex: ari oaminj mascuri shi theaminj; ari trei ficiori, tuts theaminj (tuti theamini, tuti feati); theamina (muljarea) lipseashti s-tacã; nu-lj tãcãnea a theaminãljei (a muljariljei) cã nu lipsea si sta tu udã cu nãsh; gãljina easti theaminã; zavã mascurã, zavã thea-minã (tsi sh-u-adutsi cu grama U tu cari intrã zava mascurã); mascurlji lj-vindum, theaminjlji (njeljlji theaminj) lj-tsãnum; tatã-nju sh-cu paplu, multu theamin
(expr: dishteptu, pirã) lu-avea caplu; mintea-a ta easti theaminã
(expr: pirã, di dishteaptã tsi easti)
§ heamin (hĭá-minŭ) sm, sf, adg heaminã (hĭá-mi-nã), heaminj (hĭá-minjĭ), heamini/heamine (hĭá-mi-ni) – (unã cu feamin)
ex: mascur, heamin, tuts pot s-acatsã oftica; niscãntsã oaminj au mintea mascurã, altsã heaminã
§ seamin2 (seá-minŭ) sm, sf, adg seaminã (seá-mi-nã), seaminj (seá-minjĭ), seamini/seamine (seá-mi-ni) – (unã cu feamin)
furcã2
furcã2 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); cãrbush, culistrã, dihalã, drugã;
(expr:
1: nu lj-u bunã furca = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, sculia, nvitsãtura;
2: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri, muljirescu)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: yinea cu furtsili n brãn; cu furca s-lu hrãneam; sh-alãsã furca cu fuslu dupã ushi; lja furca cu fuslu shi li-azboairã nafoarã tu avlii; yin treili miri, cu furca n brãn shi cu fuslu tu mãnã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu-i lucru di muljeri)
fus
fus (fúsŭ) sn fusi/fuse (fú-si) shi fusuri (fú-surĭ) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; drug (fig:
1: fus = (i) cicior; (ii) lucru muljirescu adrat cu fuslu; expr:
2: ca fusili = suptsãri ca fusili;
3: fuslu-ali mai = unã plantã, cari tsi s-hibã)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); dipinai di pi fus cãnura; cari fusi va umplã ma multi; cicioari ca fusi
(expr: suptsãri ca fusili); lj-ari lundzi fusili (fig: cicioarili); cu fuslu (fig: lucrul muljirescu) hrãni shasi sufliti
§ fusar (fu-sárŭ) sm, sf, adg fusarã (fu-sá-rã), fusari (fu-sárĭ), fusari/fusare (fu-sá-ri) – (di-aradã ghiftul) tsi fatsi fusi; (fig: fusar = ghiftu)
{ro: (ţiganul) care face fuse}
{fr: (tzigane) fuselier, qui fait des fuseaux}
{en: (gypsy) who makes spindles}
ex: tricu aeri un ghiftu fusar; ca fusarili cu trastul cãndu s-duc di hoarã-hoarã; si dizviscu shi s-adrã fusar; s-fatsi un fusar, lja un cal sh-lu ncarcã cu fusi; fusarlji (fig: ghiftsãlj) au adetea di furã feati
fustani/fustane
fustani/fustane (fus-tá-ni) sf fustãnj (fus-tắnjĭ) – stranj mulji-rescu lungu, di la gushi pãnã (ma nghios) di dzinuclji, tsi s-poartã di-aradã pristi alti strani a truplui, shi earna s-poartã sum palto; fãstani;
(expr: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: rochie}
{fr: robe}
{en: dress}
ex: tsi fustãnj shi fustaneli; cu fustãnjli pãn di padi; lj-adusi gionili di Bucureshti nã fustani di geamfesi; veara imnã cu fustãnj; purta nã fustani di sirmã; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; nã fustani minutã ca pãndza di pangu
§ fãstani/fãstane (fãs-tá-ni) sf fãstãnj (fãs-tắnjĭ) – (unã cu fustani)
§ fustãnat (fus-tã-nátŭ) adg fustãnatã (fus-tã-ná-tã), fustãnats (fus-tã-nátsĭ), fustãnati/fustãnate (fus-tã-ná-ti) – (stranj, fustani, tsipuni, etc.) tsi ari cljini (furti, dipli)
{ro: cu pliuri}
{fr: (vêtement) qui a des plis}
{en: pleated (garment), with folds}
ex: tsipunjli fustãnati; pirifan fustãnati
§ fustã (fús-tã) sf fusti/fuste (fús-ti) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, giupã, bãcã
{ro: fustă}
{fr: jupe de laine que les femmes porte sous la robe et que les enfants les portaient comme une robe}
{en: woman’s skirt, underskirt}
ex: ded cu her fustili
§ fustanelã (fus-ta-né-lã) sf fustaneli/fustanele (fus-ta-né-li) – unã soi di fustã bãrbãteascã di-aradã albã, shcurtã sh-fustãnatã, purtatã di bãrbatslji grets; fustãneauã
{ro: fustanelă}
{fr: fustanelle}
{en: fustanella}
ex: lai lj-easti fustanela; tuts huryeatslji armãnj s-poartã cu dulumã sh-cu fustanelã; adutseam a cui brãn, a cui fustanelã
ghiurdii/ghiurdie
ghiurdii/ghiurdie (ghĭur-dí-i) sf ghiurdii (ghĭur-díĭ) – stranj muljirescu, di lãnã lai, shcurtu pãnã di mesi
{ro: ghiurdie, bolero (vestă)}
{fr: une sorte de veste courte, en laine noire, pour les femme}
{en: short woman jacket}
jachetã
jachetã (jĭa-chĭé-tã) sf jachets (jĭa-chĭétsĭ) shi jacheti/jachete (jĭa-chĭé-ti) – stranj bãrbãtescu di dzãli pisimi tsi acoapirã partea di nsus a truplui pãnã aproapea di dzinuclji; stranj muljirescu (multi ori mpiltit) tsi acoapirã partea di nsus a truplui, tsi s-dishcljidi n fatsã shi s-poartã pristi fustani; sitrei
{ro: jachetă, haină}
{fr: jaquette}
{en: jacket}
muljari1/muljare
muljari1/muljare (mu-ljĭá-ri) sf muljeri (mu-ljĭérĭ) –
1: feamina-a omlui tsi ari tricutã di ilichia di featã, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: feamina cu cari si nsurã un bãrbat; nicuchirã;
(expr: muljari greauã = muljari tsi-ashteaptã njic, tsi easti cu sartsinã;
3: minti muljireascã = minti lishoarã;
4: muljarea-i evã! = muljarea ti-arãdi, ti tradzi cãtrã ea;
5: si ncaci ca muljerli = si ncaci dipriunã trã tsiva dip, trã un lucru tsi nu-ahãrdzeashti multu;
6: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha, muljarea = easti greu s-u fats ta s-moarã)
{ro: femeie; soţie}
{fr: femme; épouse}
{en: woman; wife}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; muljarea nicuchirã nu s-acumpãrã; ca muljari greauã, tsi veadi, caftã; tinjia la muljari-i mushuteatsa-atsea ma mari; muljarea-lj scoasi peri alghi sh-a draclui; muljarea lu-aushi draclu; muljarea-l cripã draclu; muljarea-i ma drac shi di drac; muljarea-i lucrulu-a draclui; tats, nu strigã, mori muljari; hii muljari, nu hii bãrbat!; s-avea adunatã multi muljeri la cor; muljarea aestã-i giuneauã; nu him muljeri cã him bãrbats; gri a muljari-sai (a nicuchirã-sai), sã-lj bagã nã cãrvealji tu tastru; cãti-lj featsi muljari-sa (nicuchira-a lui) s-lu tsãnã, sã sta acasã, cã cari vai mutreascã di fumealji; bãrbatlu s-poartã cu saclu, sh-muljarea sã scoatã cu aclu, casã nu s-adarã; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; ca muljarea tsi plãndzea sum gortsu
(expr: s-dzãtsi ti muljarea tsi-adunã gailelu ncot cã un lucru nu va si s-facã, cãndu lucrul easti sigur cã va si s-facã); tu dzatsili zboarã, ascultã sh-un di-a muljariljei; dã sh-fudz di muljari arauã; muljarea arauã easti ca casa tsi-afumã; muljarea bunã-i ghineatsa-a casãljei; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; thimeljlu a casãljei easti muljarea; cari sh-bati muljarea ãsh bati caplu, earã, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; apa, foclu sh-muljarea nu au pisti; muljarea-atsea buna sh-tinjiseashti bãrbatlu; muljarea tsi nu va s-frimintã, dzua tutã ntsearni; mumã sh-tatã nu-aflu, muljeri cãti s-vrei; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã
§ muljirami/mu-ljirame (mu-lji-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di muljeri; adunari (parei, sutsatã) di muljeri; tutã lumea-a muljerlor
{ro: mulţime de femei, muieret}
{fr: nombre de femmes}
{en: multitude of women}
pistil
pistil (pis-tílŭ) sn pistiluri (pis-tí-lurĭ) – hãlatea feaminã (urganlu muljirescu) tsi s-aflã tu lãluda di la multi planti
{ro: pistil}
{fr: pistil}
{en: pistil}