DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuculj3

cuculj3 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis yermul di mitasi nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; gugosh, gugoashi, bishicã
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
ex: noi tsãnem cuculji (gãgoashi, bishits di mitasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gugosh2

gugosh2 (gu-góshĭŭ) sn gugoashi/gugoashe (gu-gŭá-shi) shi gugosh (gu-góshĭ) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis yermul (bubuliclu) di mitasi nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; gãgoashi, cuculj, bishicã
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
ex: gugosh di sirmã

§ gãgoashi/gãgoashe (gã-gŭá-shi) sf gãgoashi/gãgoashe (gã-gŭá-shi) – (unã cu gugosh2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

molitsã

molitsã (mó-li-tsã) sf molitsã (mó-li-tsã) – numã datã la ma multi turlii di flituri njits di noaptea cari s-hrãnescu (priningã alti lucri) cu stranjili di lãnã (di veshtu) din casã; muljitsã, moltsã, mulitsã
{ro: molie}
{fr: mite}
{en: moth}

§ moltsã (mól-tsã) sf moltsã (mól-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: stranji mãcati di moltsã

§ mulitsã (mu-lí-tsã) sf mulitsã (mu-lí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: intrã mulitsa n veshturi

§ muljitsã (mu-ljí-tsã) sf muljitsã (mu-ljí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: tra s-afirim di muljitsã stranjili di veshtu bãgãm pit nãsi ghiuleapi

§ muljitsedz1 (mu-lji-tsédzŭ) (mi) vb I muljitsai (mu-lji-tsáĭ), muljitsam (mu-lji-tsámŭ), muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsari/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) – intrã mulitsa sh-mãcã dit un stranj; multsedz
{ro: fi atins de molie}
{fr: être atteint par les mites}
{en: be eaten by moth}
ex: muljitsarã stranjili; lji si muljitsarã tuti stranjili

§ muljitsat1 (mu-lji-tsátŭ) adg muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsats (mu-lji-tsátsĭ), muljitsa-ti/muljitsate (mu-lji-tsá-ti) – (stranj) tsi easti mãcat di muljitsã; multsat
{ro: atins de molie}
{fr: atteint par les mites}
{en: eaten by moth}
ex: suntu muljitsati tuti cãmeshli, va si s-arupã

§ muljitsa-ri1/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) sf muljitsãri (mu-lji-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti mãcat di muljitsã; multsari
{ro: acţiunea de a fi atins de molie}
{fr: action d’être atteint par les mites}
{en: action of being eaten by moth}

§ multsedz1 (mul-tsédzŭ) (mi) vb I multsai (mul-tsáĭ), multsam (mul-tsámŭ), multsatã (mul-tsá-tã), multsari/multsare (mul-tsá-ri) – (unã cu muljitsedz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tindilinã

tindilinã (tin-di-lí-nã) sf tindilini/tindiline (tin-di-lí-ni) shi tindilinj (tin-di-línjĭ) – numã datã la unã di dauãli turlii di erburi (jumeari) analti (nu shtim tamam cari), (i) cu lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cari s-bagã tu stranji (ta s-nu li mãcã mulitsa); sulfinã, sulhinã, sulchinã, surchinã, surhinã, struhinã; icã (ii) lilici galbini tsi anjurzescu mushat, sh-cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; trindilinã, cãntãrii, cusitsã
{ro: sulfină sau sunătoare}
{fr: mélilot jaune ou mille-pertuis}
{en: melilot or St. Johns wort}
ex: cresc lilici, tindilina; deadi earba sh-tindilina, es fumeljli Sãmãrina; tindilinj pri grochi s-l-acreascã

§ trindilinã (trin-di-lí-nã) sf trindilini/trindiline (trin-di-lí-ni) – (unã cu tindilinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã