|
|
mulipsit
mulipsit (mu-lip-sítŭ) adg – vedz tu molimã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: molimãalbã2
albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi
arãnji/arãnje
arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã
§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji
§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti
§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)
§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}
argheandu
argheandu (ar-ghĭán-du) adg argheandã (ar-ghĭán-dã), argheandzã (ar-ghĭán-dzã), argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hromã di-asimi; (fig:
1: argheandu (dzãs tri pezã) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr:
2: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: de argint, argintat}
{fr: argenté, couleur de l’argent}
{en: silvery}
ex: Stã-Mãria argheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi
buitsã
buitsã (bu-í-tsã) sf pl(?) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
capsi2/capse
capsi2/capse (cáp-si) sf cãpsi (cắp-si) – lãngoari mulipsitoari (datã di unã yeatsã, tsi poati si s-lja di la un om la altu) tsi s-aspuni cu cãlduri (pirito) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; cãlduri, pirito
{ro: febră}
{fr: fièvre}
{en: fever}
cãrãcush1
cãrãcush1 (cã-rã-cúshĭŭ) sm cãrãcush (cã-rã-cúshĭ) – lãngoari (ftisi) tsi s-aspuni cu umflarea-a ciciorlui di nãpoi a unui cal
{ro: tumoare, umflătură la piciorul posterior a unui cal}
{fr: tumeur, enflure au pied postérieur du cheval}
{en: tumor, swelling of the back leg of a horse}
§ cãrãcush2 (cã-rã-cúshĭŭ) adg cãrãcushi/cãrãcushe (cã-rã-cú-shi), cãrãcush (cã-rã-cúshĭ), cãrãcushi/cãrãcushe (cã-rã-cú-shi) – (cal, eapã) tsi easti lãndzit di ofticã (ftisi, tihtã), unã lãngoari mulipsitoari di plimunj; ufticos, uhticos, ftisico, tihtos
{ro: tuberculos}
{fr: tuberculeux}
{en: tuberculous}
cãsidã
cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari
§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari
cuchi/cuche
cuchi/cuche (cú-chi) adg cuchi/cuche (cú-chi), cuchi (cúchĭ), cuchi/cuche (cú-chi) – hromã tsi da pri-arosh; (om, pravdã) cu perlu tsi da niheamã pi-arosh; arosh, cuchi, vashi
{ro: roşiatic, roşcat}
{fr: roussâtre}
{en: reddish}
ex: moi muzã cuchi (aroshi)
§ cochiroshil (co-chi-ró-shilŭ) sm, sf, adg cochiroshilã (co-chi-ró-shi-lã), cochiroshilj (co-chi-ró-shiljĭ), cochiroshili/cochiroshile (co-chi-ró-shi-li) – (unã cu cuchi)
ex: sh-becili sh-caleshili shi laili cochiroshili; aveam nã caprã cochiroshilã
§ cochinitsã (co-chi-ní-tsã) sf cochinitsã (co-chi-ní-tsã) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali (ma s-nu moarã njiclu ninti!)
{ro: scarlatină}
{fr: scarlatine}
{en: scarlet fever}
dãlacã
dãlacã (dã-lá-cã) sf dãlatsi/dãlatse (dã-lá-tsi) – lãngoari mulipsitoari, datã di yets njits shi slabi, tsi s-aspuni ca unã soi di “gãrnuts lai” cu pronj, tsi s-lja di la pravdã la pravdã, sh-cari di multi ori l-adutsi moartea; dalacã, duloagi
{ro: dalac; antrax}
{fr: anthrax; imflammation de la rate}
{en: anthrax; spleen inflammation}
§ dalacã (da-lá-cã) sf dalatsi/dalatse (da-lá-tsi) – (unã cu dãlacã)
§ duloagi/duloage (du-lŭá-gi) sf pl(?) – (unã cu dãlacã)
ex: di duloagi-lj supsirã (psusirã) caljlji
§ dãlãcos (dã-lã-cósŭ) adg dãlãcoasã (dã-lã-cŭá-sã), dãlãcosh (dã-lã-cóshĭ), dãlãcoasi/dãlãcoase (dã-lã-cŭá-si) – lãndzit di dalacã
{ro: dălăcit}
{fr: qui souffre de l’imflammation de la rate}
{en: having anthrax; having spleen inflammation}
epidimii/epidimie
epidimii/epidimie (e-pi-di-mí-i) sf epidimii (e-pi-di-míĭ) – lãn-goari tsi s-tradzi tu-un loc sh-lj-acatsã multsã oaminj, di itia cã s-lja lishor di la om la om, cã easti mulipsitoari
{ro: epidemie}
{fr: épidémie}
{en: epidemic}