|
|
mulipsescu
mulipsescu (mu-lip-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu molimã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: molimãmolimã
molimã (mó-li-mã) sf molimi/molime (mó-li-mi) – lãngoari cu yiets vãtãmãtoari tsi fac pãrtsã dit truplu-a omlui si s-umflã, si s-coacã, s-acatsã pronj, s-doarã, etc.; lãngoari tsi s-lja (di la om la om, di la pravdã la pravdã)
{ro: infecţie, boală molipsitoare}
{fr: infection, contagion}
{en: infection, contagious illness}
ex: s-nu intri tu casa-atsea cã easti molimã (lãngoari tsi s-lja); deadi nã molimã greauã anlu aestu
§ mulipsescu (mu-lip-sés-cu) (mi) vb IV mulipsii (mu-lip-síĭ), mulipseam (mu-lip-seámŭ), mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsiri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) – acats unã molimã (cu yiets tsi-nj umflã pãrtsã dit trup, fac sã scot pronj, etc.); hiu lãndzit di-unã lãngoari tsi s-lja di la om la om sh-u dau aestã lãngoari la cariva; ljau di la un tsi easti lãndzit lãngoarea tsi u-ari (lãngoari tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsi, infecta}
{fr: infecter, contaminer}
{en: infect, contaminate}
ex: mi mulipsii di nãs (acãtsai lãngoarea di la nãs); di la tini s-mulipsirã di mãl-tseadzã (u-acãtsarã mãltseadza) tuts sotslji
§ mulipsit (mu-lip-sítŭ) adg mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsits (mu-lip-sítsĭ), mulipsiti/mulipsite (mu-lip-sí-ti) – tsi ari loatã (acãtsatã) di la cari-va unã lãngoari (tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsit, infectat}
{fr: infecté, contaminé}
{en: infected, contaminated}
§ mulipsi-ri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) sf mulipsiri (mu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mulipseashti
{ro: acţiunea de a molipsi, de a infecta; molipsire, infectare}
{fr: action d’infecter, de contaminer}
{en: action of infecting, of contaminating}
pãngãn
pãngãn (pãn-gắnŭ) sm, sf, adg pãngãnã (pãn-gắ-nã), pãngãnj (pãn-gắnjĭ), pãngãni/pãngãne (pãn-gắ-ni) – om tsi nu easti crishtin (i cari nu easti turcu i uvreu, ti-atselj tsi suntu turtsã i uvrei); om tsi nu-ari vãrnã pisti; (fig:
1: pãngãn = (i) om arãu, blãstimat, andihristu, tsi nu-ari njilã; expr:
2: gurã pãngãnã = gurã urutã; tsi scoati mash urãtets, lucri-arushinoasi, ngiurãturi din gurã)
{ro: păgân}
{fr: païen}
{en: pagan}
ex: tuts cãts nu suntu crishtinj, s-cljamã pãngãnj; pãngãnjlji njilj di njilj; vrush s-mi mãts, ore, pãngãne (nicrishtine, icã fig: andihriste); pãngãnã (fig: arauã) ti featsish; cari pãngãn di cãni (fig: andihristu di om) cutidzã s-calcã la mini?; am un frati pãngãn (fig: arãu, andihristu); nu vru s-mi-ascultã, pãngãnlu (fig: blãstimatlu); nãpoi lj-apruche pãngãna (fig: andihrista) di ursã sh-nãpoi s-bagã mãna s-lj-acatsã; ari gurã pãngãnã
(expr: scoati mash urãtets din gurã); l-dispuljarã pãngãnjlji furi (fig: oaminlj-arãi, furlji); shoariclu ari gurã pãngãnã (fig: nfãrmãcoasã), tuti lucrurli tsã njergu tersi
§ pãngãr (pãn-gắrŭ) sm, sf, adg pãngãrã (pãn-gắ-rã), pãngãri (pãn-gắrĭ), pãngã-ri/pãngãre (pãn-gắ-ri) – (unã cu pãngãn) pãngãnãtati/pãn-gãnãtate (pãn-gã-nã-tá-ti) sf pãngãnãtãts (pãn-gã-nã-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã pãngãn (arãu, andihristu, blãstimat); pãngãneatsã; (fig: pãngãnãtati = lãvushilji, cãcat, merdu)
{ro: păgânătate, excrement}
{fr: paganisme, excrément}
{en: paganism; excrement}
ex: pãngãnãtati (fig: cãcat) di cãni
§ pãngãneatsã (pãn-gã-neá-tsã) sf pãngãnets (pãn-gã-nétsĭ) – (unã cu pãngãnãtati)
§ pãngãnitescu (pãn-gã-ni-tés-cu) adg pãngãniteascã (pãn-gã-ni-teás-cã), pãngãniteshtsã (pãn-gã-ni-tésh-tsã), pãngãniteshti (pãn-gã-ni-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu pãngãnjlji, tsi easti di pãngãn; (ca) di pãngãn; pãngãn
{ro: păgân}
{fr: païen}