DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãljinã

gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvrãsescu

lãvrãsescu (lã-vrã-sés-cu) vb IV lãvrãsii (lã-vrã-síĭ), lãvrãseam (lã-vrã-seámŭ), lãvrãsitã (lã-vrã-sí-tã), lãvrãsiri/lãvrãsire (lã-vrã-sí-ri) – nj-cher putearea (a truplui i a suflitlui) di itia-a lãngoariljei tsi acãtsai; stau tes tu crivati cã aduchescu unã mari slãbintsã shi curmari a truplui shi a mintiljei; mi aflu tu-unã stari di slãbiciuni shi muliciuni tsi mi fatsi s-dzac tu crivati; dzac
{ro: tânji, zace}
{fr: languir, avoir la phtisie}
{en: languish}
ex: s-ti hivreascã, sh-lãvrãseascã

§ lãvrãsit (lã-vrã-sítŭ) adg lãvrãsitã (lã-vrã-sí-tã), lãvrãsits (lã-vrã-sítsĭ), lãvrãsiti/lãvrãsite (lã-vrã-sí-ti) – tsi s-aducheashti multu slab tu minti, trup shi suflit di itia-a lãngoariljei tsi u ari; dzãcut
{ro: tânjit, zăcut}
{fr: langui}
{en: languished}

§ lãvrãsiri/lãvrãsire (lã-vrã-sí-ri) sf lãvrãsiri (lã-vrã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãvrãseashti; dzatsiri
{ro: acţiunea de a tânji, de a zace}
{fr: action de languir, d’avoir la phtisie}
{en: action of languishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moali/moale

moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju

§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva

§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mul

mul (múlŭ) sm, sf mulã (mú-lã), mulj (múljĭ), muli/mule (mú-li) – pravdã di casã (tsi sh-u-adutsi cu-un cal i gumar) cari s-amintã cãndu un gumar calcã (ambairã) unã eapã; mulari, mushcã, tucã; (fig:
1: mulã = unã mulã ncãrcatã cu lucri; expr:
2: cap (ca) di mulã = cap gros;
3: di muscã u adarã mulã = li mãreashti multu alãvdãrli;
4: sh-caftã mula n gepi = caftã un lucru pristi tut loclu, nu lu-aflã, sh-lu caftã sh-tu locurli iu lucrul nu-ari cum si s-aflã;
5: pri mulã shadi shi mulã caftã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã lucrul tsi lu-ari dininti shi nu-l veadi)
{ro: catâr, catâră}
{fr: mule, mulet}
{en: mule (male and female)}
ex: tu locurili-a voastri suntu multi muli; dip ca-atsel tsi sh-caftã mula n gepi
(expr: tsi caftã un lucru tu locurli iu nu-ari cum si s-aflã); di tse nu featã mula?; tuti mulili s-li vindã; sh-chiru mulili; mula calcã ca gumarlu, calu scundipseashti, mula nu scundipseashti vãrnãoarã; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã; ari cap gros ca di mulã; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; altu lucru nu-avu, shi s-lo dupã mintea-a mulãljei; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; cumu-s-bãligã nã mulã, s-hipsi sum baligã

§ mulari/mulare (mu-lá-ri) sf mulãri (mu-lắrĭ) – (unã cu mulã)
ex: mularea si shtibã s-u ncarcã; ghidi cap ca di mulari
(expr: cap gros); yinea ncalar pi-unã mulari

§ mushcu3 (músh-cu) sm, sf mushcã (músh-cã), mushchi (músh-chi), mushchi/mushche (músh-chi) – (unã cu mul)
ex: ncãlicã mushca sh-fudzi; bãgã shaua-a mulariljei, a mushcãljei; dzatsi mushchi (fig: muli ncãrcati) di flurii

§ mulici (mu-lícĭŭ) sm, sf mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulicã (mu-lĭ-cã), mulici (mu-lícĭ), mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulitsi/mulitse (mu-lí-tsi) – mul njic, mulã njicã
{ro: catâr mic, catâră mică}
{fr: petit mule, petite mulet}
{en: small mule (male and female)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãndurã

scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)

§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi

§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)

§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn