DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizgrãbun

dizgrãbun (diz-grã-bún) (mi) vb I dizgrãbunai (diz-grã-bu-náĭ), dizgrãbunam (diz-grã-bu-námŭ), dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) – trag cu puteari tra si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; zmulgu, azmulgu, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: s-nã dizgrãbunã (zmulgã, arapã) moartea

§ dizgrãbunat (diz-grã-bu-nátŭ) adg dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunats (diz-grã-bu-nátsĭ), dizgrãbunati/dizgrãbunate (diz-grã-bu-ná-ti) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmulsu, zmultu, azmulsu, azmultu, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}

§ dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) sf dizgrãbunãri (diz-grã-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dizgrãbunã tsiva; zmuldziri, zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a smulge; smulgere}
{fr: action d’arracher}
{en: action of snatching, of tearing out, of pulling away}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapti/lapte

lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu

§ lãptar (lãp-tárŭ) sm lãptari (lãp-tárĭ) – omlu tsi poartã, lucreadzã icã vindi laptili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãtricã

mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj

§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)

§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)

§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã

§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri

§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili

§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)

§ mãtric (mã-trícŭ) vb I mãtricai (mã-tri-cáĭ), mãtricam (mã-tri-cámŭ), mãtricatã (mã-tri-cá-tã), mãtricari/mãtricare (mã-tri-cá-ri) – hrãnescu un njic cu mãcarea tsi-u ciumulescu prota n gurã-a mea; hrãnescu un njic; mitric, ntric, ãntric, nitric, nutric; (fig: mãtric = dau s-mãcã, hrãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mulgu

mulgu (múl-gu) (mi) vb III shi II mulshu (múl-shĭu), muldzeam (mul-dzeámŭ), mulsã (múl-sã), muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) shi muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) – scot cu mãna i cu machina laptili dit sinlu (tsãtsa) a muljerlor icã udzirlu a prãvdzãlor; lãptuescu, murgu;
(expr:
1: l-mulgu = lu-arãd, l-dispolj;
2: mi mulgu = slãghescu;
3: muldzi tsaplu = va dzãcã, fatsi un lucru tsi nu s-poati)
{ro: mulge}
{fr: traire}
{en: milk}
ex: muldzi cãprili; oara iu muldzea (lãptuea) oili; parabagilji mulgu mãtritsili; cãpãrli tsi nu li-aveats mulsã voi, li mulsim noi; di dauã ori pi dzuã s-mulgu vãtsli la noi; muldzi-u oaea, ma nu-i scoati sãndzili; nu shtiu tsi-ari di s-mulsi
(expr: slãghi) ashi; lu mulshu ghini
(expr: lu-arãsh sh-lu dispuljai di multi lucri tsi-avea); acatsã, muldzi tsaplu
(expr: fã un lucru tsi nu s-poati)

§ mulsu (múl-su) adg mulsã (múl-sã), mulshi (múl-shi), mulsi/mulse (múl-si) – (tsãtsa, udzirlu, pravda) tsi easti lãptuitã; lãptuit, mursu
{ro: muls}
{fr: trait}
{en: milked}
ex: oi mulsi, lapti multu; oaminj mulshi
(expr: arãsh, dispuljats; icã slaghi)

§ muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) sf muldziri (múl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-muldzi; lãptuiri, muldzeari, murdziri, murdzeari
{ro: acţiunea de a mulge; mulgere}
{fr: action de traire}
{en: action of milking}
ex: dzatsi stringu, patru plãngu (angucitoari: dzatsi dzeaditi stringu shi patru tsãtsi plãngu tu muldziri)

§ muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) sf muldzeri (mul-dzé-ri) – (unã cu muldziri)
ex: cur pi cheatrã sh-cap pi cur (angucitoari: muldzearea), dzatsi-astringu sh-dauã plãngu (angucitoari = dzatsi dzeaditi sh-dauã udziri di oai i di caprã tsi suntu mulsi: muldzearea)

§ mulgãtor (mul-gã-tór) sm, sf, adg mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri), mulgãtori (mul-gã-tórĭ), mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri) – picurarlu tsi muldzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

smulgu

smulgu (smúl-gu) (mi) vb III shi II smulshu (smúl-shĭu), smul-dzeam (smul-dzeámŭ), smulsã (smúl-sã) shi smultã (smúl-tã), smuldziri/smuldzire (smúl-dzi-ri) shi smuldzeari/smuldzeare (smul-dzeá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zmulgu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã