DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aloat

aloat (a-lŭátŭ) sn aloaturi (a-lŭá-turĭ) –
1: amisticãturã di fãrinã cu apã sh-alti lucri, ca maeaua, bunãoarã, tsi u fatsi s-creascã, grãsimi, untulemnu, oauã, zahari, etc. cu cari (dupã cutseari) s-fatsi pãnea (pita, tighãnjli, dultsenjli, etc.);
2: cumatã njicã dit aestã amisticãturã tsi s-tsãni di-unã parti (tra s-hibã bãgatã ma nãpoi tu loc di maeauã tu-unã altã amisticãturã di apã shi fãrinã);
(expr:
1: (pãnea) easti aloat yiu = (pãnea) easti nicoaptã;
2: escu un aloat = escu om moali, molav, mulashcu, eavashcu, prãhar;
3: mi fac aloat = mi fac moali ca aloatlu;
4: li-acãtsãm/aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
5: li-aspãrdzem aloaturli = u-aspãrdzem uspitsãlja, n-anciupãm, nã ncãcem, nã cãrtim)
{ro: aluat; maia}
{fr: pâte; ferment, levain}
{en: dough; leaven, yeast}
ex: acats aloat (dit un aloat njic (maeauã) fac un aloat mari ti pãni); bãgarã aloat tu yin, di s-featsi puscã; easti ca aloat
(expr: moali, molav); li-acãtsarã ghini aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); li-asparsirã aloaturli
(expr: si ncãcearã sh-nu s-mata urdinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dobru

dobru (dó-bru) adg dobrã (dó-brã), dobri (dó-bri) dobri/dobre (dó-bri) – (om) bun, moali, mulashcu, tsi easti di-aradã vrut di dunjai cã s-poartã totna mushat; oaea (omlu) al Dumnidzã; mulashcu, mulatic, molav, imir
{ro: blajin}
{fr: bon, affable}
{en: mild, gentle, meek}
ex: feati dobri (imiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imir

imir (í-mirŭ) adg imirã (í-mi-rã), imiri (í-mirĭ), imiri/imire (í-mi-ri) – (om) tsi easti dobru (moali, prãhar, bun, molav, mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravdã) tsi easti nvitsatã s-nu mata hibã agrã ma s-hibã criscutã shi, di-aradã, s-bãneadzã piningã casa-a omlui; imbru
{ro: blând, îmblânzit, domestic}
{fr: doux (homme), apprivoisé, domestique, domestiqué}
{en: gentle, kind, tame, tamed, domesticated}
ex: pricili di pisti loc, njits, mãri, imiri, agri, eara adunati aclo; eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imirã (nu easti agrã) pulja-aestã

§ imbru (ím-bru) adg imbrã (ím-brã), imbri (ím-bri), imbri/imbre (ím-bri) – (unã cu imir)

§ imireatsã (i-mi-reá-tsã) sf imirets (i-mi-rétsĭ) – harea tsi-lj fatsi oaminjlji s-hibã imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agru-prãvdzãli dupã tsi suntu nvitsati s-ascultã di om shi si sta ningã casa-a omlui; imirami
{ro: blândeţe; docilitate, domesticitate}
{fr: douceur, humeur douce; docilité, apprivoisement}
{en: kindness, mildness; docility, tameness}
ex: nu-avusesh imireatsã pri tini; u ntribã cu imireatsã; mi zburã cu imireatsã

§ imirami/imirame (i-mi-rá-mi) sf imirãnj (i-mi-rắnjĭ) – (unã cu imireatsã)

§ imiredz (i-mi-rédzŭ) (mi) vb I imirai (i-mi-ráĭ), imiram (i-mi-rámŭ), imiratã (i-mi-rá-tã), imirari/imirare (i-mi-rá-ri) – l-fac un om s-hibã (ma) imir; l-fac un om s-aibã unã purtari imirã (dultsi, moali); u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer}
{en: make someone kind; tame}
ex: sh-ti imireadzã (sh-ti fatsi s-ai unã purtari ma moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru

§ imirat (i-mi-rátŭ) adg imiratã (i-mi-rá-tã), imirats (i-mi-rátsĭ), imirati/imirate (i-mi-rá-ti) – tsi s-ari faptã imir; imiripsit, imirisit, imirusit, piculit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: adouci; apprivoisé, domestiqué}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misucupsescu

misucupsescu (mi-su-cup-sés-cu) (mi) vb IV misucupsii (mi-su-cup-síĭ), misucupseam (mi-su-cup-seámŭ), misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsiri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) – portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; dishiledz, dãuledz; (fig: mi misucupsescu = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu)
{ro: deşela, speti}
{fr: échiner, devenir fourbu}
{en: break someone’s back}

§ misucupsit (mi-su-cup-sítŭ) adg misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsits (mi-su-cup-sítsĭ), misucupsi-ti/misucupsite (mi-su-cup-sí-ti) – tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, fléchi, courbé}
{en: having his back broken by hard work}

§ misucupsi-ri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) sf misucupsiri (mi-su-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-misucupseashti; dishilari, dãulari
{ro: acţiunea de a deşela, de a speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner}
{en: action of breaking someone’s back}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moali/moale

moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju

§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva

§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oai/oae

oai/oae (ŭá-i) sf oi (óĭ) – pravdã imirã, criscutã di armãnj trã lapti, lãnã shi carni; feamina-a birbeclui;
(expr:
1: (om) di la oi = (om) aplo, ageamit, tsi nu shtii multi, tsi ari purtari di picurar, di om agru di la munti;
2: ti pitrec io la oi? = mini va ti-arãd?, io va tsã trag cãlupea?, io va tsã bag tastrul di gushi?, etc.;
3: oai; oaea-l Dumnidzã; easti ca unã oai = om bun la inimã, dobru, mulashcu, imir;
4: suntu ca oili, unã dupã-alantã = suntu ca glari, ca oili tsi s-lja unã dupã-alantã;
5: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu sh-amintã bana omlu, aclo sh-aspardzi shi paradzlji;
6: ca unã oai vãrlã = tsi easti ca tivichel, lishor la minti, imnã greu andãrlãsit;
7: ca scaljlu di lãna-a oailjei s-tsãni = s-tsãni multu vãrtos, di nu poati omlu s-ascapã lishor di el;
8: oaea s-dutsi la scalj, nu scaljlu la oai = biljaea nu yini singurã, omlu singur sh-u caftã;
9: cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi am minti, nu-am oi = mintea-lj yini a omlui mash dupã tsi u pati, dupã tsi li cheari tuti;
10: dit unã oai, doauã chelj nu es = nu pots sã-lj ljai ma multu a omlui di-atsea tsi ari;
11: tundi-u oaea ma nu u bilea = fã mash cãt lipseashti, nu ma multu; nu lja ma multu dicãt ai ananghi;
12: oae ti fats (ti-amintsã)? luplu ti mãcã = macã Dumnidzã ti fatsi slab shi aplo, s-ti-ashteptsã s-ti-arãdã lumea;
13: tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai = omlu multu bun arariori lj-u poati a omlui arãu;
14: nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei = nu pots s-lu-aspari omlu-arãu mash cu zboarãli;
15: badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = va sã shtii s-ti afireshti di omlu arãu, nu lipseashti s-lji fats besã;
16: sh-oili tuti, sh-cu luplu oaspi nu s-poati = nu pots s-hii oaspi cu dushmanlu, sã-lj fats besã shi s-pistipseshti cã nu va ti-arãdã, nu va tsã facã-arãu;
17: oaea tsi s-arãspãndeashti luplu u mãcã = ma s-esh dit lumea-a ta shi nu-ai altu ningã tini cu cari s-ti-aveglji shi s-ti apãri, lumea va poatã s-ti-arãdã lishor;
18: ma ghini ndoi cãrbunj dicãt nã njilji di oi = zbor tsi s-dzãtsi cã, atumtsea cãndu ngljets sh-mori di-arcoari, easti ma ghini s-ai ndoi cãrbunj s-ti ncãldzãshti dicãt unã njilji di oi)
{ro: oaie}
{fr: brebis, mouton}
{en: sheep}
ex: patru imnã, doauã sta, n casã dat (bãrtsat) nã da (angucitoari: oaea); aclo tundea un celnic oili; oi ai, casã mplinã ai; oili au buni, ma au sh-cripãri; unã oai arãnjoasã umpli oili tuti; eara armãnj, nu easti multu di-atumtsea, cari avea cãti 10,000 di oi; easti ca unã oai
(expr: easti om bun, dobru, moali);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãhar

prãhar (prã-hárŭ) adg prãharã (prã-há-rã), prãhari (prã-hárĭ), prãhari/prãhare (prã-há-ri) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; molav, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: cu prãharlu-aestu nu lipsea sã nchisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shali2/shale

shali2/shale (shĭá-li) sf shali/shale (shĭá-li) shi shelj (shĭéljĭ) – partea di nghios a schinãratlui di om
{ro: şale}
{fr: lombes, reins}
{en: loins}
ex: mi dor shalili; l-doari tu shali

§ dishiledz (di-shi-lédzŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – fac calu (omlu, gumarlu, etc.) s-poartã unã furtii multu greauã pri shalili-a lui; portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, dãuledz; (fig:
1: mi dishiledz = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu; expr:
2: l-dishiledz di shcop (chiutecã) = l-bat ghini, ãlj trag unã bunã bãteari, lj-dau un shcop bun)
{ro: (se) deşela, (se) speti}
{fr: échiner, s’éreinter, (se) courbaturer}
{en: break someone’s back}
ex: va nã dishilãm (misucupsim) di-ahãt lucru; furtiili greali va nã dishileadzã caljlji

§ dishel1 (di-shĭélŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – (unã cu dishiledz)
ex: s-dishilã calu di ncãrcat tsi eara; u dishilã di chiutecã
(expr: u bãtu ghini)

§ dishilat1 (di-shi-látŭ) adg dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilats (di-shi-látsĭ), dishilati/dishilate (di-shi-lá-ti) – tsi-l dor shalili di greatsa tsi u poartã; tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, éreinté, courbatu; amolli}
{en: having his back broken by hard work}

§ dishila-ri1/dishilare (di-shi-lá-ri) sf dishilãri (di-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dishileadzã; misucupsiri, dãulari
{ro: acţiunea de a (se) deşela, de a (se) speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner, de s’éreinter, de (se) courbaturer; échinement, éreintement, amollissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn