DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mul

mul (múlŭ) sm, sf mulã (mú-lã), mulj (múljĭ), muli/mule (mú-li) – pravdã di casã (tsi sh-u-adutsi cu-un cal i gumar) cari s-amintã cãndu un gumar calcã (ambairã) unã eapã; mulari, mushcã, tucã; (fig:
1: mulã = unã mulã ncãrcatã cu lucri; expr:
2: cap (ca) di mulã = cap gros;
3: di muscã u adarã mulã = li mãreashti multu alãvdãrli;
4: sh-caftã mula n gepi = caftã un lucru pristi tut loclu, nu lu-aflã, sh-lu caftã sh-tu locurli iu lucrul nu-ari cum si s-aflã;
5: pri mulã shadi shi mulã caftã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã lucrul tsi lu-ari dininti shi nu-l veadi)
{ro: catâr, catâră}
{fr: mule, mulet}
{en: mule (male and female)}
ex: tu locurili-a voastri suntu multi muli; dip ca-atsel tsi sh-caftã mula n gepi
(expr: tsi caftã un lucru tu locurli iu nu-ari cum si s-aflã); di tse nu featã mula?; tuti mulili s-li vindã; sh-chiru mulili; mula calcã ca gumarlu, calu scundipseashti, mula nu scundipseashti vãrnãoarã; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã; ari cap gros ca di mulã; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; altu lucru nu-avu, shi s-lo dupã mintea-a mulãljei; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; cumu-s-bãligã nã mulã, s-hipsi sum baligã

§ mulari/mulare (mu-lá-ri) sf mulãri (mu-lắrĭ) – (unã cu mulã)
ex: mularea si shtibã s-u ncarcã; ghidi cap ca di mulari
(expr: cap gros); yinea ncalar pi-unã mulari

§ mushcu3 (músh-cu) sm, sf mushcã (músh-cã), mushchi (músh-chi), mushchi/mushche (músh-chi) – (unã cu mul)
ex: ncãlicã mushca sh-fudzi; bãgã shaua-a mulariljei, a mushcãljei; dzatsi mushchi (fig: muli ncãrcati) di flurii

§ mulici (mu-lícĭŭ) sm, sf mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulicã (mu-lĭ-cã), mulici (mu-lícĭ), mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulitsi/mulitse (mu-lí-tsi) – mul njic, mulã njicã
{ro: catâr mic, catâră mică}
{fr: petit mule, petite mulet}
{en: small mule (male and female)}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãndurã

scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)

§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi

§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)

§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn