|
|
muhtani/muhtane
muhtani/muhtane (muh-tá-ni) sf muhtãnj (muh-tắnjĭ) – minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; minciunjli tsi s-dzãc cãndu cariva easti cacu-zburãt (sãhunit); efterii, cacu-zburãri, biuftani
{ro: calomnie, bârfă}
{fr: calomnie, cancan}
{en: slander, gossip}
ex: greauã muhtani, urãtã efterii arucarã pri mini; oaminj bunj s-u patã i di muhtani, i di unjizi
§ biuftani/biuftane (bĭuf-tá-ni) sf biuftãnj (bĭuf-tắnjĭ) – (unã cu muhtani)
ex: aesti suntu biuftãnj di-a orbului
biuftani/biuftane
biuftani/biuftane (bĭuf-tá-ni) sf – vedz tu muhtani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: muhtanicãtigurii/cãtigurie
cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã
§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)
§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su
§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit
efterii/efterie
efterii/efterie (ef-te-rí-i) sf efterii (ef-te-ríĭ) – minciunã dzãsã ma-xus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; minciunjli tsi s-dzãc cãndu cariva easti cacu-zburãt (sãhunit); cacu-zburãri, muhtani
{ro: calomnie}
{fr: calomnie}
{en: calumny, slander}
ex: greauã muhtani, urãtã efterii arucarã pri mini
sãhunj
sãhunj (sã-húnjĭ) sf pl – zboarã greali (uruti, minciunoasi) tsi li dzãtsi omlu cãndu sã ncaci cu cariva; zboarã dzãsi maxus ca si-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; zboarã arali; muhtani, efterii
{ro: vorbe rele, calomnii}
{fr: vilaines paroles, calomnies}
{en: bad, nasty words, slander}
ex: nj-mãcai di la tata ahãti sãhunj (zboarã greali) tri nãs; avdi mash sãhunj (zboarã greali, muhtãnj) di la dushmanj
§ sãhunescu (sã-hu-nés-cu) vb IV sãhunii (sã-hu-níĭ), sãhuneam (sã-hu-neámŭ), sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) – l-zburãscu pri cariva di-arãu; lj-aruc zboarã greali cãndu mi ncaci cu cariva; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) maxus ca sã-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; cacuzburãscu, cãtigursescu
{ro: ponegri}
{fr: décrier, diffamer}
{en: decry, discredit, slander}
§ sãhunit (sã-hu-nítŭ) adg sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhunits (sã-hu-nítsĭ), sãhuni-ti/sãhunite (sã-hu-ní-ti) – tsi easti zburãt di-arãu; tsi-lj s-ari arcatã zboarã greali tu-unã ncãceari; trã cari s-au dzãsã zboarã tra sã-lj s-aspargã numa; cacuzburãt, cãtigursit
{ro: ponegrit}
{fr: décrié, diffamé}
{en: decried, discredited, slandered}
§ sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) sf sãhuniri (sã-hu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãhuneashti; cacuzburãri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a ponegri; ponegrire}
{fr: action de décrier, de diffamer}
{en: action of decrying, of discrediting, of slandering}
ex: sãhunirea (alumta cu zboarã greali) nu easti bunã
uinjisescu
uinjisescu (uĭ-nji-sés-cu) (mi) vb IV uinjisii (uĭ-nji-síĭ), uinjiseam (uĭ-nji-seámŭ), uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); unjisescu, njir, anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu
{ro: uimi}
{fr: s’étonner, rester ébahi}
{en: astonish, be (stand) amazed}
§ uinjisit (uĭ-nji-sítŭ) adg uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisits (uĭ-nji-sítsĭ), uinjisiti/uinjisite (uĭ-nji-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); unjisit, njirat, anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit
{ro: uimit}
{fr: étonné, ébahi}
{en: astonished, amazed}
ex: cãndu li vidzu Notlu atseali trei stridzi di moashi, strigã uinjisit (ciudisit) shi dzãsi
§ uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) sf uinjisiri (uĭ-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; unjisiri, njirari, anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a se uimi; uimire}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed}
§ unjisescu (u-nji-sés-cu) (mi) vb IV unjisii (u-nji-síĭ), unjiseam (u-nji-seámŭ), unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) – (unã cu uinjisescu)
§ unjisit (u-nji-sítŭ) adg unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisits (u-nji-sítsĭ), unjisiti/unjisite (u-nji-sí-ti) – (unã cu uinjisit)
§ unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) sf unjisiri (u-nji-sírĭ) – (unã cu uinjisiri)
§ unjit (u-njítŭ) adg unjitã (u-njí-tã), unjits (u-njítsĭ), unjiti/unjite (u-njí-ti) – (unã cu uinjisit)
ex: cãndu dishcljish usha shi intrai tu odã, eara ca dzua shi armash unjit (apurisit, andrãlusit di lunjinã)
§ unjizi/unjize (u-njí-zi) sf unjizi (u-njízĭ) – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); lucru tsi undzeashti (easti faptu s-undzeascã) cu tsiva; fatsã, prosup, masti, vidzutã, videari, mutrã, prep, ceahre