DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

iurnecã

iurnecã (ĭur-né-cã) sf iurnets (ĭur-nétsĭ) –
1: lucru tsi easti loat (dat) ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã (i cum aspun) alti lucru di idyea soi (i fumealji); pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnechi, urnechi, mostrã, cishiti, paradigmã;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: model, exemplu, mostră}
{fr: exemple, modèle, espèce}
{en: example, model}
ex: sh-di nãsã loats iurnecã (paradigmã); s-njardzim la mirmintsã, s-videm soea-a noastrã shi iurneca-a noastrã (turlia-a noastrã di oaminj) putridzãtã shi oasili-a noastri muhlidzãti

§ iurnechi/iurneche (ĭur-né-chi) sf iurnechi(?) (ĭur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)

§ urnechi/urneche (ur-né-chi) sf urnechi(?) (ur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muceali/muceale

muceali/muceale (mu-cĭá-li) adg invar, adv – ud multu di multu; molj, amolj, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã, chicutã;
(expr: mi fac muceali = (i) asud multu; (ii) lucredz multu greu)
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: escu ud muceali; ploaea n-adrã muceali (nã udã multu); mi feci muceali (mi udai multu; icã expr: asudai multu)

§ muclishti/muclishte (mu-clish-ti) adg invar, adv – (unã cu muceali)

§ mucilescu (mu-ci-lés-cu) (mi) vb IV mucilii (mu-ci-líĭ), mucileam (mu-ci-leámŭ), mucilitã (mu-ci-lí-tã), muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) – (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); lãvushescu di lãschi; sufrusescu stranjili di ploai; muhlidzãscu; muciulescu, nghihuredz; (mi) murdãripsescu, lãvushescu, ncarcu, mãryescu, etc.
{ro: (se) uda de ploaie; bălăci; mucegăi}
{fr: (se) mouiller de pluie; patauger; chancir; salir, souiller}
{en: get wet from rain; splash in the mud; go mouldy; soil, dirty}
ex: nã mucilim (udãm, lãvushim) multu di ploai; s-mucili (s-udã, si ncãrcã, lãvushi) acoala pri cari ngrãpseam

§ mucilit (mu-ci-lítŭ) adg mucilitã (mu-ci-lí-tã), mucilits (mu-ci-lítsĭ), muciliti/mucilite (mu-ci-lí-ti) – tsi easti udat di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); muciulit, nghihurat; murdãripsit, lãvushit, ncãrcat, mãryit, etc.; (fig: mucilit = tsi ari acãtsatã muhlã; muhlidzãt)
{ro: udat (murdărit) de ploaie; bălăcit; mucegăit}
{fr: mouillé (sali) par la pluie; pataugé; chanci; sailli, souillé}
{en: wet from rain; mouldy; splashed in the mud; soiled, made dirty by the rain}
ex: earam ud mucilit (udat di ploai)

§ muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) sf muciliri (mu-ci-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muhlidzãri; muciuliri, nghihurari; murdãripsiri, lãvushiri, ncãrcari, mãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãeatã

pãeatã (pã-ĭá-tã) sf pãets (pã-ĭétsĭ) – un apanghiu faptu trã prãvdzã (tsi sh-u-adutsi cu unã casã tsi ari mash citii); streahã ma largã la mardzinea di-unã citii; pueatã, bueatã
{ro: păiată, un fel de adăpost (pentru animale); streaşină}
{fr: une sorte d’abri (pour les animaux); avant-toit}
{en: a kind of shelter or cover (made mostly for the animals); eaves}
ex: fãntãna cu pãeata muhlidzãtã

§ pueatã (pu-ĭá-tã) sf puets (pu-ĭétsĭ) – (unã cu pãeatã)

§ bueatã (bu-ĭá-tã) sf buets (bu-ĭétsĭ) – (unã cu pãeatã)
ex: oi spindzurati pri buets; cãdzu bueata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãrhãnã

tãrhãnã (tãr-hã-nắ) sm tãrhãnadz (tãr-hã-nádzĭ) – aloat di fãrinã adrat cu mãrcat (i lapti acru), uscat shi faptu sãrmi cu tritsearea prit un tsir; mãcari adratã cu sãrmi hearti di-aestu-aloat, tu cari omlu poati si sh-dinjicã sh-pãni, cãndu s-mãcã; trãhãnã
{ro: tra-hana}
{fr: pâte de farine au lait caillé, séchée et émiettée à l’aide du crible; dans cette pâte bouillie on émince du pain}
{en: dough made of flour with yogurt, dried and crumbled; meal made of the boiled crumbles to which small pieces of bread are added}

§ trã-hãnã (trã-hã-nắ) sm trãhãnadz (trã-hã-nádzĭ) – (unã cu tãr-hãnã)
ex: mãcam la measã carni cu trãhãnã; mãncãm di dim-neatsã tãrhãnã; nu eara ghini uscat tãrhãnãlu, tr-atsea muhlidzã

§ tãrhãnoanji/tãrhãnoanje (tãr-hã-nŭá-nji) sf tãrhãnoanji/tãr-hãnoanje (tãr-hã-nŭá-nji) – pitã di tãrhãnã
{ro: plăcintă de trahana}
{fr: galette faite avec du “tãrhãnã” et des lardons à la poêle}
{en: Aromanian type pie made with “tãrhãnã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã