DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubuchi1/bubuche

bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac

§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã

§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}

§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa

§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chefal

chefal (chĭe-fálŭ) sm chefalj (chĭe-fáljĭ) – numã tsi s-da la ma multi soi di pescu di-amari, arãspãndit pristi tut tu lumi, cu partea di nsus a caplui, mari sh-plãciutatã (plisatã); sirtar
{ro: chefal}
{fr: muge, mulet, ombre de mer (poisson)}
{en: mullet, umber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrgãritari2/mãrgãritare

mãrgãritari2/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minghiushi2/minghiushe

minghiushi2/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
ex: minghiusha easti nã floarã cari s-cljamã ashi cã sh-u-adutsi cu unã vearã (minghiushi)

§ minghiush2 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) – (unã cu minghiushi2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mudzescu

mudzescu (mu-dzés-cu) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (pravdã cu coarni ca vaca, boulu, tserbul, etc.) scoati bots lundzi sh-vãrtoasi tsi s-avdu ca un “muuu…” shi s-aleg ghini di zghicurli scoasi di alti prãvdzã; scot bots (mudziti) ca-atseali scoasi di pravda tsi mudzeashti; mug, mugrisescu, mungãrisescu
{ro: mugi}
{fr: mugir, beugler}
{en: low, moo, bellow}
ex: boulu mudzeashti; vaca mudzea; tserbul mudzi lungu; mudzea (scutea mudziti) di dureari ca unã pravdã

§ mug (múgŭ) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (unã cu mudzescu)
ex: vãtsli mudzea multu aeri

§ mudzit1 (mu-dzítŭ) adg mudzitã (mu-dzí-tã), mudzits (mu-dzítsĭ), mudziti/mudzite (mu-dzí-ti) – tsi scoati bots ca di unã pravdã cu coarni (ca vaca, boulu, tserbul, etc.); mugrisit, mungãrisit
{ro: mugit}
{fr: mugi, beuglé}
{en: mooed, bellowed}

§ mudzi-ri/mudzire (mu-dzí-ri) sf mudziri (mu-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã mudzeashti; mugrisiri, mungãrisiri
{ro: acţiunea de a mugi; mugire}
{fr: action de mugir, de beugler}
{en: action of mooing, of bellowing}

§ mudzit2 (mú-dzit) sn mudziti/mudzite (mú-dzi-ti) – boatsea tsi u scoati unã pravdã cu coarni cãndu mudzeashti; vrondul (scos di cariva) tsi undzeashti cu un mudzit
{ro: muget}
{fr: mugissement, beuglement}
{en: lowing, moo, bellowing}
ex: s-avdu di diparti mudzitlu-a vãtslor shi chiprili-a caljlor; mudzitlu (vrondul ca un mudzit) a vimtului nã aspãre

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn