|
|
mugrisescu
mugrisescu (mu-gri-sés-cu) vb IV – vedz tu mudzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mudzescumugrisiri/mugrisire
mugrisiri/mugrisire (mu-gri-sí-ri) sf – vedz tu mudzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mudzescumugrisit
mugrisit (mu-gri-sítŭ) adg – vedz tu mudzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mudzescububuchi1/bubuche
bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac
§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã
§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}
§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa
§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
chefal
chefal (chĭe-fálŭ) sm chefalj (chĭe-fáljĭ) – numã tsi s-da la ma multi soi di pescu di-amari, arãspãndit pristi tut tu lumi, cu partea di nsus a caplui, mari sh-plãciutatã (plisatã); sirtar
{ro: chefal}
{fr: muge, mulet, ombre de mer (poisson)}
{en: mullet, umber}
cleci
cleci (clécĭŭ) sn cleciuri (clé-cĭurĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) i a lumãchilor a lor, di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bubuchi, tsipur
{ro: mugur}
{fr: bourgeon}
{en: bud}
mãrgãritari2/mãrgãritare
mãrgãritari2/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
minghiushi2/minghiushe
minghiushi2/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
ex: minghiusha easti nã floarã cari s-cljamã ashi cã sh-u-adutsi cu unã vearã (minghiushi)
§ minghiush2 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) – (unã cu minghiushi2)
mudzescu
mudzescu (mu-dzés-cu) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (pravdã cu coarni ca vaca, boulu, tserbul, etc.) scoati bots lundzi sh-vãrtoasi tsi s-avdu ca un “muuu…” shi s-aleg ghini di zghicurli scoasi di alti prãvdzã; scot bots (mudziti) ca-atseali scoasi di pravda tsi mudzeashti; mug, mugrisescu, mungãrisescu
{ro: mugi}
{fr: mugir, beugler}
{en: low, moo, bellow}
ex: boulu mudzeashti; vaca mudzea; tserbul mudzi lungu; mudzea (scutea mudziti) di dureari ca unã pravdã
§ mug (múgŭ) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (unã cu mudzescu)
ex: vãtsli mudzea multu aeri
§ mudzit1 (mu-dzítŭ) adg mudzitã (mu-dzí-tã), mudzits (mu-dzítsĭ), mudziti/mudzite (mu-dzí-ti) – tsi scoati bots ca di unã pravdã cu coarni (ca vaca, boulu, tserbul, etc.); mugrisit, mungãrisit
{ro: mugit}
{fr: mugi, beuglé}
{en: mooed, bellowed}
§ mudzi-ri/mudzire (mu-dzí-ri) sf mudziri (mu-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã mudzeashti; mugrisiri, mungãrisiri
{ro: acţiunea de a mugi; mugire}
{fr: action de mugir, de beugler}
{en: action of mooing, of bellowing}
§ mudzit2 (mú-dzit) sn mudziti/mudzite (mú-dzi-ti) – boatsea tsi u scoati unã pravdã cu coarni cãndu mudzeashti; vrondul (scos di cariva) tsi undzeashti cu un mudzit
{ro: muget}
{fr: mugissement, beuglement}
{en: lowing, moo, bellowing}
ex: s-avdu di diparti mudzitlu-a vãtslor shi chiprili-a caljlor; mudzitlu (vrondul ca un mudzit) a vimtului nã aspãre
tsipur1
tsipur1 (tsí-purŭ) sm tsipuri (tsí-purĭ) shi sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – njicã umflãturã (bubuchi, cleci) tsi s-fatsi pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) sh-di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bishicã (fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, etc.; gãrnuts (mplin di dzamã) tsi easi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; bishicã (chicutã) di apã i sudoari tsi s-fatsi pi truplu-a omlui; bubuchi bubucheauã, cleci, bishicã, fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, hãboatã
{ro: mugur, băşică, broboană}
{fr: bourgeon, ampoule, bulle}
{en: bud, blister, bubble}
ex: cu neaua fãrã vahti ngljatsã tsipurlji (bubuchili); ashteardzi-ts tsipurlji (bishitsli, chicutili) di sudoari; apa fatsi tsipuri pi tingeri; tsipuri di sudoari aratsi lj-si featsirã pi frãmti
§ tsipuredz (tsi-pu-rédzŭ) (mi) vb I tsipurai (tsi-pu-ráĭ), tsipuram (tsi-pu-rámŭ), tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurari/tsipurare (tsi-pu-rá-ri) – (pomlu, lilicea, etc.) scoati bubuchi, mbubuchiseashti; acatsã bishits pi cãpachea-a vaslui cãndu apa hearbi; fac spumi di sãpuni cãndu lau tsiva; scot bishits pi trup cãndu mi ardu; scot chicuti di sudoari cãndu asud multu; etc.
{ro: înmuguri; face spume, asuda mult, etc.}
{fr: bourgeonner; écumer; suer à grosses gouttes}
{en: shoot a bud; foam, froth; sweat profusely}
ex: ponjlji nchisirã si s-tsipurã (si mbubuchiseascã)
§ tsipurat (tsi-pu-rátŭ) adg tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurats (tsi-pu-rátsĭ), tsipurati/tsipurate (tsi-pu-rá-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; mbubuchisit; tsi featsi spumi; spumat; tsi easti mplin di chicuti di sudoari
{ro: înmugurit; spumat; asudat mult}
{fr: bourgeonné; qui a de l’écume; sué à grosses gouttes}
{en: budded; who is frothing; sweated profusely}
§ tsipurari/tsi-purare (tsi-pu-rá-ri) sf tsipurãri (tsi-pu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva bubuchiseashti, cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu asudã multu; etc.
{ro: acţiunea de a înmuguri; de a spuma; de a asuda mult; înmugurire; spumare; asudare}
tsiur1
tsiur1 (tsí-urŭ) sn tsiuri/tsiure (tsí-u-ri) –
1: soea di boatsi scoasã di-unã soi di pulj (cãntãtori); tsiurat, chiur, tsitsir-vitsir, tsiripit, piridari, nciurari;
2: soea di boatsi scoasã di vimtu cãndu suflã (shuirã) sh-aurlã vãrtos; shuirari, shuirãturã
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: gazouillement; sifflement}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: nitsi un tsiur di pulj
§ chiur1 (chí-urŭ) sn fãrã pl – (unã cu tsiur1)
ex: s-avdza chiurlu (tsiuratlu) a puljlor
§ tsiurat1 (tsi-u-rátŭ) sn tsiurati/tsiurate – (unã cu tsiur1)
ex: tsiuratlu-a puljlor mi dishtiptã
§ tsiripit (tsi-ri-pítŭ) sn tsiripiti/tsiripite (tsi-ri-pí-ti) – (unã cu tsiur1)
ex: tsiripitlu-a harabeilor s-avdza cati tahina
§ tsiur2 (tsí-urŭ) vb I tsiurai (tsi-u-ráĭ), tsiuram (tsi-u-rámŭ), tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurari/tsiurare (tsi-u-rá-ri) –
1: (trã pulj) scot bots (tsiuri, shuirãturi, cãntitsi i bãteri) suptsãri, lishoari sh-mushati din gurã; tsiripedz, piridau, jiuredz, chiur, chiuredz, nciuredz;
2: (vimtul) scoati unã boatsi (shuirã, aurlã) cãndu bati sãnãtos, shiur, shuir
{ro: ciripi; şuiera}
{fr: gazouiller; siffler, crier, mugir (en parlant du vent)}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: puljlji tsiurã cu njilã; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira trã njilã, canda sh-videa moartea cu ocljilj; puljlu ahurhi s-tsiurã, si strigã, si zghileascã ahãntu mult; tsiurã (aurlã) din casã unã fãrshiroatã; tsiurã (shuirã) la tuts a lui; aseara vimtul tsiura
§ tsiurat2 (tsi-u-rátŭ) adg tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurats (tsi-u-rátsĭ), tsiurati/tsiurate (tsi-u-rá-ti) – (pulj, vimtu, etc.) tsi ari scoasã bots (tsiuri, shuirãturi, etc.); tsiripat, piridat, jiurat, chiurat, nciurat; shiurat, shuirat
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: qui a gazouillé; qui a sifflé, crié, mugi (en parlant du vent)}
{en: who has chirped, twittered, warbled; whistled, hissed}
bubuki, bãbuki
RO:boboc; mugur; floricele de porumb
EN:bud; blossom; popcorn
FR:bourgeon de feuille; bouton de fleur; pop-corn
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bubukisescu
RO:a înmuguri, a îmboboci
EN:to bud; to blossom
FR:bourgeonner, boutonner
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015