DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crimã1

crimã1 (crí-mã) sf crimi/crime (crí-mi) –
1: cãlcarea-a unui nom crishtinescu; amãrtii, mãrtii, picat;
2: cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: păcat; pagubă}
{fr: péché; dommage, dégât}
{en: sin; damage}
ex: crimã (mari amãrtii) cu nãs cã nu s-ari nsuratã; easti crimã (amãrtii, znjii) s-dai foc a pãdurlor; crimã (amãrtii, znjii) s-ai, o, lai giuneale!; crimã (amãrtii) pi giuneatsa-a ta; crimã di mushuteatsa sh-tinireatsa tsi va s-chearã; fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãmã

dãmã (dắ-mã) sf dãmi/dãme (dắ-mi) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi (tsi lu-ari), di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, zãrari, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

falimentu

falimentu (fa-li-méntu) sn falimenti/falimente (fa-li-mén-ti) shi falimenturi (fa-li-mén-turĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi featsi, sh-tr-atsea cheari avearea (ducheani, fambricã, daraverã, etc.) tsi ari; mufluzlãchi, mufluzii
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy} el deadi falimentu sh-armasi pit cãljuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãljursescu

fãljursescu (fã-ljĭur-sés-cu) vb IV fãljursii (fã-ljĭur-síĭ), fãljurseam (fã-ljĭur-seámŭ), fãljursitã (fã-ljĭur-sí-tã), fãljursi-ri/fãljursire (fã-ljĭur-sí-ri) – agiungu tu catastasea iu pot sã-nj plãtescu borgili tsi am, sh-tr-atsea ãnj cher avearea; hiu tu catastasea iu-nj chirui tutã avearea; dau falimentu; mufluzescu, mufluzipsescu
{ro: dau faliment}
{fr: faire banqueroute}
{en: bankrupt}

§ fãljursit (fã-ljĭur-sítŭ) adg fãljursitã (fã-ljĭur-sí-tã), fãljursits (fã-ljĭur-sítsĭ), fãljursiti/fãljursite (fã-ljĭur-sí-ti) – tsi ari agiumtã mufluz cã nu poati si sh-plãteascã tuti borgili; tsi sh-ari chirutã tutã avearea (di itia cã nu sh-ari plãtitã tutã borgea); tsi deadi falimentu; mufluzit, mufluzipsit
{ro: care a dat faliment}
{fr: qui a fait banqueroute}
{en: bankrupted}

§ fãljursiri/fãljursire (fã-ljĭur-sí-ri) sf fãljursiri (fã-ljĭur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãljurseashti; mufluziri, mufluzipsiri
{ro: acţiunea de a da faliment}
{fr: action de faire banqueroute}
{en: action of bankrupting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã