|
|
cac1
cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)
§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?
§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari
§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;
copan1
copan1 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) – ficiuric njic, nat, gad, ficiuric; fig: copan = njic, mixos)
{ro: copilaş; mucos, insolent}
{fr: petit enfant, gamin; morveux, insolent}
{en: small child}
ex: un copan (nat) ãnfãshat; un copan
(expr: mixos) di ficior; hii copan
(expr: njic, mixos) ninga
mixã
mixã (míc-sã) sf mixi/mixe (míc-si) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, ari sirmii, aremã); muc, mucã, mir, njir;
(expr:
1: ãlj ljau mixa = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: om tsi-lj curã mixili; dã-lj shimia si sh-la mixili (si sh-curã narea, si sh-ashteargã narea); lj-lo mixa di la nari
(expr: l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.)
§ mixos (mic-sósŭ) adg mixoasã (mic-sŭá-sã), mixosh (mic-sóshĭ), mixoasi/mixoase (mic-sŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mucos, mutsos; (fig: mixos = njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi)
{ro: mucos}
{fr: morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: fã-ti om, mixoase! (fig: ageamite)
§ mir2 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu mixã)
ex: nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu
(expr: va-lj cãtãdixeshti) sh-va lã u dai tu nari
§ njir4 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – (unã cu mixã)
(expr: ãlj curã njirlu dupã… = ari mari vreari trã…)
ex: ti-acatsã njirlu (tsã curã mixili) cãndu cãntã; cu njirlu hima; lj-lo njirlu
(expr: lu-arushinã, l-cãtãdixi)
muc1
muc1 (mucŭ) sm muts (mútsĭ) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, cãndu ari sirmii, aremã); mucã, mixã, mir, njir;
(expr:
1: lja-ts mutslji = suflã-ts narea;
2: ãlj ljau muclu = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.;
3: cu mutslji tu nari = mixos, njic sh-ageamit, tsi nu-ari criscutã ninga;
4: cari sh-arucã mutslji pi nãs! = cari ãlj da di mãnear!)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: easti ninga cu mutslji pri nari-lj
(expr: easti ninga ageamit); cari sh-arucã mutslji pri nãs?
(expr: easti om ti cãtãfronisiri)
§ mucã (mú-cã) sf muts (mútsĭ) – (unã cu muc1)
ex: ari mucã di nu poati s-adilji; lai muca-a ficiorlui cu shimia
§ mucos (mu-cósŭ) adg mucoasã (mu-cŭá-sã), mucosh (mu-cóshĭ), mucoasi/mucoase (mu-cŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mutsos, mixos; (fig: mucos = (i) njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi; (ii) palju-om, astrãchit, etc.)
{ro: mucos}
{fr: muqueux, morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: cama mucos ca ficiorlu aestu nu-ari altu; sh-mucoslu (fig: astrãchitlu, ageamitlu) aestu vrea s-mi-agiungã?; easti ninga unã mucoasã (fig: unã-ageamitã, tsi nu shtii tsiva)
§ mutsos (mu-tsósŭ) adg mutsoasã (mu-tsŭá-sã), mutsosh (mu-tsóshĭ), mutsoasi/mutsoase (mu-tsŭá-si) – (unã cu mucos)
ex: arãdi mutsoslu (atsel ysi-l curã narea) di bãloslu
§ mucoari/mucoare (mu-cŭá-ri) sf mucori (mu-córĭ) – mutslji cãndu suntu multsã sh-curã dit narea-a omlui; lugurii tsi sh-u-adutsi cu mutslji shi s-aflã tu pãntica-a muljariljei (oailjei) ninti ca s-amintã (s-afeatã) njic
{ro: mucozitate}
{fr: mucosité}