DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciumulescu

ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã

§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)

§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}

§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muceali/muceale

muceali/muceale (mu-cĭá-li) adg invar, adv – ud multu di multu; molj, amolj, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã, chicutã;
(expr: mi fac muceali = (i) asud multu; (ii) lucredz multu greu)
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: escu ud muceali; ploaea n-adrã muceali (nã udã multu); mi feci muceali (mi udai multu; icã expr: asudai multu)

§ muclishti/muclishte (mu-clish-ti) adg invar, adv – (unã cu muceali)

§ mucilescu (mu-ci-lés-cu) (mi) vb IV mucilii (mu-ci-líĭ), mucileam (mu-ci-leámŭ), mucilitã (mu-ci-lí-tã), muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) – (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); lãvushescu di lãschi; sufrusescu stranjili di ploai; muhlidzãscu; muciulescu, nghihuredz; (mi) murdãripsescu, lãvushescu, ncarcu, mãryescu, etc.
{ro: (se) uda de ploaie; bălăci; mucegăi}
{fr: (se) mouiller de pluie; patauger; chancir; salir, souiller}
{en: get wet from rain; splash in the mud; go mouldy; soil, dirty}
ex: nã mucilim (udãm, lãvushim) multu di ploai; s-mucili (s-udã, si ncãrcã, lãvushi) acoala pri cari ngrãpseam

§ mucilit (mu-ci-lítŭ) adg mucilitã (mu-ci-lí-tã), mucilits (mu-ci-lítsĭ), muciliti/mucilite (mu-ci-lí-ti) – tsi easti udat di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); muciulit, nghihurat; murdãripsit, lãvushit, ncãrcat, mãryit, etc.; (fig: mucilit = tsi ari acãtsatã muhlã; muhlidzãt)
{ro: udat (murdărit) de ploaie; bălăcit; mucegăit}
{fr: mouillé (sali) par la pluie; pataugé; chanci; sailli, souillé}
{en: wet from rain; mouldy; splashed in the mud; soiled, made dirty by the rain}
ex: earam ud mucilit (udat di ploai)

§ muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) sf muciliri (mu-ci-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muhlidzãri; muciuliri, nghihurari; murdãripsiri, lãvushiri, ncãrcari, mãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nghihuredz

nghihuredz (nghi-hu-rédzŭ) vb I nghihurai (nghi-hu-ráĭ), nghihu-ram (nghi-hu-rámŭ), nghihuratã (nghi-hu-rá-tã), nghihurari/nghi-hurare (nghi-hu-rá-ri) – hiu ud muceali; (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); mucilescu, muciulescu
{ro: (se) uda leoarcă de ploaie}
{fr: (se) faire mouillé (se faire tremper) par la pluie}
{en: get wet from rain}

§ nghihurat (nghi-hu-rátŭ) adg nghihuratã (nghi-hu-rá-tã), nghihurats (nghi-hu-rátsĭ), nghihurati/nghihurati (nghi-hu-rá-ti) – tsi easti ud muceali; tsi s-ari udatã di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); mucilit, muciulit
{ro: udat (murdărit) de ploaie}
{fr: mouillé (sali) par la pluie}
{en: wet from rain}

§ nghihurari/nghihurare (nghi-hu-rá-ri) sf nghihurãri (nghi-hu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muciliri, muciuliri
{ro: acţiunea de a (se) uda de ploaie}
{fr: action de (se) faire mouillé par la pluie}
{en: action of getting wet in the rain}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rosã

rosã (ró-sã) sf rosi/rose (ró-si) – pulj di casã (feaminã) ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã (tsi easti criscutã trã carni shi oauã); feamina-a roslui; papã, paphi, papcã, patã, patcã, bibã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard (femelle)}
{en: duck}
ex: rosili (paphili) agri fac cuibarili pit stuhi; rosili s-muciulescu tu apã tulburi; tu shãvar el avina multi rosi agri

§ ros2 (rósŭ) sm rosh (róshĭ) – pulj di casã (mascur) ma mari di gãljina sh-ma njic di gusaclu (tsi easti criscut trã carni); mascurlu-a rosãljei; rusac, bib, patoc, patoclu, pataroc
{ro: răţoi}
{fr: canard (mâle)}
{en: drake}

§ rusac (ru-sácŭ) sm rusats (ru-sátsĭ) – (unã cu ros2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã