DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amaneti/amanete

amaneti/amanete (a-ma-né-ti) sf amanets (a-ma-nétsĭ) – lucru alãsat la cariva ca semnu cã va-lj da nãpoi paradzlji tsi lj-ari mprumutatã; lucru tsi lu-alash la cariva tra s-lu da la altu; cãparea tsi u dai cãndu vrei s-acumpri tsiva shi s-u plãteshti ma amãnat; amãneti; cãpari, arvunã, alil-hisap, pei
{ro: amanet, gaj, comision, acont}
{fr: gage, chose confiée, acompte}
{en: pawn, security, on account of}
ex: pãradz cu amaneti; lj-ded amaneti asimicolu; nj-deadi amanetea di la tini (lucrul tsi ts-avea alãsatã el trã mini); fã-ti mucaeti trã amanetea (cãparea, peea) tsi ts-am datã

§ amãneti/amãnete (a-mã-né-ti) sf amãnets (a-mã-nétsĭ) – (unã cu amaneti)
ex: amãneti alãsai oara

§ amanitedz (a-ma-ni-tédzŭ) vb I amanitai (a-ma-ni-táĭ), amanitam (a-ma-ni-támŭ), amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) – dau amaneti un lucru cãndu mprumut tsiva (paradz), ca semnu cã va-lj tornu atsea tsi-am mprumutatã
{ro: amaneta, da ca amanet}
{fr: prêter sur gage}
{en: pawn}

§ amanitat (a-ma-ni-tátŭ) adg amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitats (a-ma-ni-tátsĭ), amanitati/ama-nitate (a-ma-ni-tá-ti) – (lucrul) tsi easti dat ca amaneti
{ro: amanetat, dat ca amanet}
{fr: prêté sur gage}
{en: pawned}

§ amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) sf amanitãri (a-ma-ni-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da un lucru amaneti
{ro: acţiunea de a amaneta, de a da ca amanet}
{fr: action de prêter sur gage}
{en: action of pawning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

itin

itin (í-tinŭ) adg itinã (í-ti-nã), itinj (í-tinjĭ), itini/itine (í-ti-ni) – (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã, i amindoilji pãrintsã; oarfãn
{ro: orfan}
{fr: orphelin}
{en: orphan}
ex: armasirã doi itinj (oarfãnj); nã s-featsi mucaeti di hargea-a itinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mixã

mixã (míc-sã) sf mixi/mixe (míc-si) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, ari sirmii, aremã); muc, mucã, mir, njir;
(expr:
1: ãlj ljau mixa = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: om tsi-lj curã mixili; dã-lj shimia si sh-la mixili (si sh-curã narea, si sh-ashteargã narea); lj-lo mixa di la nari
(expr: l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.)

§ mixos (mic-sósŭ) adg mixoasã (mic-sŭá-sã), mixosh (mic-sóshĭ), mixoasi/mixoase (mic-sŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mucos, mutsos; (fig: mixos = njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi)
{ro: mucos}
{fr: morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: fã-ti om, mixoase! (fig: ageamite)

§ mir2 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu mixã)
ex: nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu
(expr: va-lj cãtãdixeshti) sh-va lã u dai tu nari

§ njir4 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – (unã cu mixã)
(expr: ãlj curã njirlu dupã… = ari mari vreari trã…)
ex: ti-acatsã njirlu (tsã curã mixili) cãndu cãntã; cu njirlu hima; lj-lo njirlu
(expr: lu-arushinã, l-cãtãdixi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muc1

muc1 (mucŭ) sm muts (mútsĭ) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, cãndu ari sirmii, aremã); mucã, mixã, mir, njir;
(expr:
1: lja-ts mutslji = suflã-ts narea;
2: ãlj ljau muclu = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.;
3: cu mutslji tu nari = mixos, njic sh-ageamit, tsi nu-ari criscutã ninga;
4: cari sh-arucã mutslji pi nãs! = cari ãlj da di mãnear!)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: easti ninga cu mutslji pri nari-lj
(expr: easti ninga ageamit); cari sh-arucã mutslji pri nãs?
(expr: easti om ti cãtãfronisiri)

§ mucã (mú-cã) sf muts (mútsĭ) – (unã cu muc1)
ex: ari mucã di nu poati s-adilji; lai muca-a ficiorlui cu shimia

§ mucos (mu-cósŭ) adg mucoasã (mu-cŭá-sã), mucosh (mu-cóshĭ), mucoasi/mucoase (mu-cŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mutsos, mixos; (fig: mucos = (i) njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi; (ii) palju-om, astrãchit, etc.)
{ro: mucos}
{fr: muqueux, morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: cama mucos ca ficiorlu aestu nu-ari altu; sh-mucoslu (fig: astrãchitlu, ageamitlu) aestu vrea s-mi-agiungã?; easti ninga unã mucoasã (fig: unã-ageamitã, tsi nu shtii tsiva)

§ mutsos (mu-tsósŭ) adg mutsoasã (mu-tsŭá-sã), mutsosh (mu-tsóshĭ), mutsoasi/mutsoase (mu-tsŭá-si) – (unã cu mucos)
ex: arãdi mutsoslu (atsel ysi-l curã narea) di bãloslu

§ mucoari/mucoare (mu-cŭá-ri) sf mucori (mu-córĭ) – mutslji cãndu suntu multsã sh-curã dit narea-a omlui; lugurii tsi sh-u-adutsi cu mutslji shi s-aflã tu pãntica-a muljariljei (oailjei) ninti ca s-amintã (s-afeatã) njic
{ro: mucozitate}
{fr: mucosité}
{en: mucosity}
ex: mucorli es la amintari sh-la fitari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muc2

muc2 (mucŭ) sm pl(?) – chipita sumulai armasã di la un fitilj (candilã) tsi-ari arsã
{ro: muc}
{fr: champignon à la mèche d’une lampe}
{en: burned top of the candel wick}
ex: fã-lj muc a tsearãljei

§ mucari/mucare (mu-cá-ri) sf mucãri (mu-cãrĭ) – hãlati cu cari s-lja muclu-a tsearãljei
{ro: aparatul cu care se lua mucul de la lumânări}
{fr: appareil avec lequel on enlève le champignon à la mèche d’une lampe}
{en: instrument for cutting the burned top of the candel wick}
ex: lja fitilea cu mucãrli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mucademi/mucademe

mucademi/mucademe (mu-ca-dé-mi) sf mucadenj (mu-ca-dénjĭ) – mãrimea (numirlu, sartsina) astãsitã di cariva (di leadzi) ta s-aspunã cãt easti arada s-facã omlu tu-unã catastasi (tu un lucrari, etc.)
{ro: normă, standard}
{fr: norme}
{en: norm, standard}
ex: aesti s-aflã mucademi (ca datã, ca adeti) la noi, di la pãpãnj, strãpãpãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mucaeti/mucaete

mucaeti/mucaete (mu-ca-ĭé-ti) sf mucaets (mu-ca-ĭétsĭ) – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; intireslu tsi lu-aspuni cariva tra s-facã un lucru; anangasi, shtiuri, parachinisi, apofasi, angãtan, intires, sinfer;
(expr:
1: mi fac mucaeti = ljau unã apofasi, apufãsescu, etc.;
2: lu-am mucaeti = lu-am angãtan, l-mutrescu, etc.)
{ro: îndemn, grije, interes, hotărâre}
{fr: stimulent, intérêt, décision}
{en: stimulant, incentive, decision}
ex: mi feci mucaeti
(expr: apufãsii); fã-ti mucaeti
(expr: lja-ts apofasea) sh-du-ti; nu mi feci mucaeti
(expr: nu-avui angãtanlu, nu loai apofasea) s-lji scriu nã carti; fã-ti mucaeti
(expr: aspuni c-ai un intires, lja unã apofasi) sh-du-ti s-lu vedz; lu-avui mucaeti
(expr: l-mutrii, lj-avui angãtan) cãt fu lãndzit

§ nimuca-eti/nimucaete (ni-mu-ca-ĭé-ti) sf nimucaets (ni-mu-ca-ĭétsĭ) – atsea (harea) tsi-l fatsi pri cariva s-hibã alãsat, timbel, s-nu lja lishor unã apofasi tu banã, s-nu-l mealã tsiva, etc.; alãsari
{ro: indolenţă, nehotărâre}
{fr: indolence, indécision}
{en: indolence, apathy}
ex: nimucaetea (lipsita di intires, di anangasi) nu ts-adutsi bun

§ mucaitlã (mu-ca-it-lắ) sm, sf, adg mucaitloanji/mucaitloa-nje (mu-ca-it-lŭá-nji), mucaitladz (mu-ca-it-ládzĭ), mucaitloa-nji/mucaitloanje (mu-ca-it-lŭá-nji) – (om) tsi li fatsi tuti lucrili cu angãtan, cu cãshtigã; angãtan, cãshtigos
{ro: grijuliu}
{fr: soucieux; qui se stimule}
{en: worried; who incites himself}

§ mucaitlã-chi/mucaitlãche (mu-ca-it-lắ-chi) sf mucaitlãchi (mu-ca-it-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi omlu si s-facã mucaeti (s-aibã angãtan)
{ro: îndemnare}
{fr: qualité d’être soucieux ou stimulé}
{en: worrier}

§ mucaitlin (mu-ca-it-línŭ) sm, sf, adg mucaitlinã (mu-ca-it-lí-nã), mucaitlinj (mu-ca-it-línjĭ), mucaitlini/mucaitline (mu-ca-it-lí-ni) – (unã cu mucaitlã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn