DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anãfirsescu

anãfirsescu (a-nã-fir-sés-cu) (mi) vb IV anãfirsii (a-nã-fir-síĭ), anãfirseam (a-nã-fir-seámŭ), anãfirsitã (a-nã-fir-sí-tã), anãfirsi-ri/anãfirsire (a-nã-fir-sí-ri) – aduc aminti un lucru diznou (tu-unã muabeti); numãtsescu
{ro: reaminti, menţiona}
{fr: rappeler au souvenir; mentionner}
{en: recall, remember; mention}
ex: anãfirsish (adusesh diznou aminti) mãslatea; atsel ca s-anãfirseascã (s-numãtseascã, s-aducã-aminti) vãcuhi sh-uminitati

§ anãfirsit (a-nã-fir-sítŭ) adg anãfirsitã (a-nã-fir-sí-tã), anãfirsits (a-nã-fir-sítsĭ), anãfirsiti/anãfirsite (a-nã-fir-sí-ti) – tsi easti adus aminti (tu-unã muabeti)
{ro: reamintit, menţionat}
{fr: rappelé au souvenir; mentionné}
{en: recalled, remembered; mentioned}

§ anãfirsiri/anãfirsire (a-nã-fir-sí-ri) sf anãfirsiri (a-nã-fir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãfirseashti
{ro: acţiunea de a reaminti, de a menţiona}
{fr: action de rappeler au souvenir; de mentionner}
{en: action of recalling, of remembering; of mentioning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãbãlescu1

bãbãlescu1 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãnduredz, zburãscu, lãfusescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: tsi bãbãleashti (tsi chirãturi dzãtsi, tsi zburashti, tsi fãrfãreashti) el aclo?

§ bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãli-ti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (om) tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãndurat, zburãt, lãfusit, dãrdãrit, fãrfãrit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ bãbãliri1/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf bãbãliri (bã-bã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãbãleashti; (chirãturã) tsi easti zburãtã; bãndurari, zburãri, lãfusiri, dãrdãriri, fãrfãriri, dãrdari
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

§ bãbãljar (bã-bã-ljĭárŭ) sm, sf, adg bãbãljarã (bã-bã-ljĭá-rã), bãbãljari (bã-bã-ljĭárĭ), bãbãljari/bãbãljare (bã-bã-ljĭá-ri) – tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfu-seashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; farfaljar, fafaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: flecar, palavragiu}
{fr: bavard, babillard}
{en: talkative, chatterer, tattler}

§ bãnduredz1 (bãn-du-rédzŭ) vb I bãndurai (bãn-du-ráĭ), bãnduram (bãn-du-rámŭ), bãnduratã (bãn-du-rá-tã), bãndurari/bãndurare (bãn-du-rá-ri) – (unã cu bãbã-lescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrtsat2

bãrtsat2 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – adunari di tiniri, tsi s-fatsi di-aradã seara la casa-a unui di elj, tra s-facã muabeti, shicadz, sã spunã pãrmiti, s-facã un lucru, etc.; adunari di feati tiniri tu-unã casã, tra s-facã un lucru (s-toarcã, bunãoarã), sh-idyiul chiro s-facã sh-muabeti; tsicna-prefti
{ro: şezătoare}
{fr: veillée}
{en: evening (spent with friends, to chat and work}
ex: featili s-adunã la bãrtsati (la tsicna-prefti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicãlescu

cicãlescu (ci-cã-lés-cu) vb IV cicãlii (ci-cã-líĭ), cicãleam (ci-cã-leámŭ), cicãlitã (ci-cã-lí-tã), cicãliri/cicãlire (ci-cã-lí-ri) – fac muabeti shi zburãscu ca un farfaljar, ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; nu-nj tatsi gura shi zburãscu ca unã moarã-aspartã tut chirolu; fãrfãrescu
{ro: flecări, trăncăni}
{fr: bavarder, verbiager, jaboter}
{en: chatter, babble, gossip}

§ cicãlit (ci-cã-lítŭ) adg cicãlitã (ci-cã-lí-tã), cicãlits (ci-cã-lítsĭ), cicãliti/cicãlite (ci-cã-lí-ti) – tsi ari faptã muabeti shi ari zburãtã ca un farfaljar trã lucri njits, fãrã mari simasii; fãrfãrit
{ro: flecărit, trăncănit}
{fr: bavardé, verbiagé, jaboté}
{en: chattered, babbled, gossiped}

§ cicãli-ri/cicãlire (ci-cã-lí-ri) sf cicãliri (ci-cã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cicãleashti; fãrfãriri
{ro: acţiunea de a flecări, de a trăncăni; flecărire, trăncănire}
{fr: action de bavarder, de verbiager, de jaboter}
{en: action of chattering, of babbling, of gossiping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cirdachi/cirdache

cirdachi/cirdache (cir-dá-chi) sf cirdãchi (cir-dắchĭ) – unã soi di balconi mari sh-dishcljisã tsi s-tindi nafoarã di casã (multi ori cu ndauã stiluri di cari s-andoapirã unã citii), iu dunjaea poati sã-sh bagã measã shi scamni, tra s-aproachi oaspits trã muabeti i mãcari; unã soi di apanghiu adrat dit virdeatsã tsi sta pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pãndrunitsã, pindrunitsã
{ro: cerdac}
{fr: terrasse}
{en: terrace}
ex: casã analtã shi cu cirdachi; yinits s-lucrãm la noi pi cirdachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

codru1

codru1 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – loc multu tes (tu cãmpu i la munti) tu cari crescu arburi (di-aradã agri, nisiminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari poati creascã sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-iu s-aflã sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; codur, pãduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig:
1: codru = (i) munti i cãrciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s-adunã dunjaea dzãlili di sãrbãtoari, s-facã muabeti, s-yiurtiseascã, s-tragã corlu, s-gioacã, etc.; (iii) loclu iu s-adunã lumea s-vindã i s-acumpãrã lucri; pãzari, piatsã; (iv) loclu iu si ngroapã mortsãlj a hoarãljei; la grochi, grupishti, murmintsã, chimitir)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: s-mi scots ndzeanã tu codru (munti cu pãduri); Yeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frãmti, aclo n codru (pãduri) tru-unã deagã, sh-u tritsea dzua-lj ãntreagã; codri lãi cu prici; mi turnam dit codru; nvirdzã codrul (pãdurea); nj-yin din codru (dit pãduri); codrul (fig: forlu) din hoarã; s-acãtsã n codru (fig: tu padea-a hoarãljei iu s-adunã lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarãljei) iu nvãrtea corlu; gol din codru (fig: pãzari) s-nu s-toarnã; s-adunã aushaticlu n codru (fig: tu misuhori s-facã muabeti sã-sh caftã mintea, etc.); ishirã n codru (misuhori, padea iu vor s-gioacã) feati sh-gionj; gioacã n codru (fig: padea iu s-adunã trã gioc tinirlji); mi-adusi pãnã n codru (la murmintsã)

§ codur1 (có-durŭ) sn coduri/codure (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pãzari, misuhori) s-lu vindã; vinji n codur (fig: m pãzari) tra s-asunã toacã; tut codurlu (fig: tutã pãzarea) di oaminj i gol; mi dush ãn codur (fig: tu misuhori, m pãzari, la murmintsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunushtusescu

cunushtusescu (cu-nush-tu-sés-cu) (mi) vb IV cunushtusii (cu-nush-tu-síĭ), cunushtuseam (cu-nush-tu-seámŭ), cunushtusitã (cu-nush-tu-sí-tã), cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); mi-adun sh-fac muabeti cu cariva; andãmusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, zburãscu, fac muabeti
{ro: întâlni, a sta de vorbă}
{fr: rencontrer, s’entretenir, faire la conversation avec}
{en: meet, converse with, talk to}
ex: sh-di cara s-cunushtusi (s-adunã, s-andãmusi) cu nãsh

§ cunushtusit (cu-nush-tu-sítŭ) adg cunushtusitã (cu-nush-tu-sí-tã), cunushtusits (cu-nush-tu-sítsĭ), cunushtusiti/cunushtusite (cu-nush-tu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, tihisit, mpicheat, etc.
{ro: întâlnit, discutat}
{fr: rencontré, conversé avec}
{en: met, discussed with}

§ cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-sí-ri) sf cunushtusiri (cu-nush-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-andãmuseashti; andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, tihisiri, mpicheari, etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer, de s’entretenir}
{en: action of meeting, of discussing with}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvendã

cuvendã (cu-vén-dã) sf cuvendzã (cu-vén-dzã) – sonlu tsi scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi lu-avdi (veadi); atsea tsi fac doi i ma multsã oaminj cãndu sta shi zburãscu di unã sh-di altã; zbor, grai, umilii, muabeti
{ro: vorbă, cuvânt, convorbire}
{fr: mot, parole, conversation, causerie, discours, rumeur}
{en: word, speech, conversation}
ex: nu scoasi cuvendã din gurã; nã sutã di liri n cap cuvenda; di cuvendã, cuvendã (di zbor, zbor), adusim aminti shi trã isusiri; lu-aflai shi-lj dzãsh unã cuvendã; cuvenda (zborlu, limba) atsea a puljlor; tsi u-anvãrteshti cuvenda ashi?; nu-avem cuvendã (muabeti) cu nãs; mutrea s-agiungã lãhili shi cuvendzãli; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; mutrea cum di cum s-u chearã cuvenda aestã

§ cuvin-tedz (cu-vin-tédzŭ) vb I cuvintai (cu-vin-táĭ), cuvintam (cu-vin-támŭ), cuvintatã (cu-vin-tá-tã), cuvintari/cuvintare (cu-vin-tá-ri) – aspun cu zboarã minduirli tsi-am tu minti; acuvãntedz, grescu, greescu, grãescu, zburãscu
{ro: vorbi, cuvânta}
{fr: parler, causer}
{en: talk}

§ cuvintat (cu-vin-tátŭ) adg cuvintatã (cu-vin-tá-tã), cuvintats (cu-vin-tátsĭ), cuvintati/cuvintate (cu-vin-tá-ti) – tsi ari dzãsã (i ãlj si dzãsirã) cuvendi; acuvãntat, grescu, greescu, grã-escu, zburãt
{ro: vorbit, cuvântat}
{fr: parlé, causé}
{en: talked}

§ cuvintari/cuvintare (cu-vin-tá-ri) sf cuvintãri (cu-vin-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ari unã cuvendã cu lumea; acuvãntari, griri, zburãri
{ro: acţiunea de a vorbi, cuvânta; vorbire, cuvăntare}
{fr: action de parler, de causer}
{en: action of talking}

§ acuvãntedz (a-cu-vãn-tédzŭ) vb I acuvãntai (a-cu-vãn-táĭ), acuvãntam (a-cu-vãn-támŭ), acuvãntatã (a-cu-vãn-tá-tã), acuvãntari/acuvãntare (a-cu-vãn-tá-ri) – (unã cu cuvintedz)

§ acuvãntat (a-cu-vãn-tátŭ) adg acuvãntatã (a-cu-vãn-tá-tã), acuvãntats (a-cu-vãn-tátsĭ), acu-vãntati/acuvãntate (a-cu-vãn-tá-ti) – (unã cu cuvintat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãrdãrescu1

dãrdãrescu1 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdã-ream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); dãrdãrsescu, zburãscu, lãfusescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: nu dãrdãrea ahãti (nu zbura ahãti chirãturi)

§ dãrdãrit1 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãri-ti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); dãrdãrsit, zburãt, lãfusit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ dãrdãriri1/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) sf dãrdãriri (dãr-dã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãrdãreashti; dãrdãrsiri, zburãri, lãfusiri, bãndurari, fãrfãliri, bãbãliri
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

§ dãrdãros (dãr-dã-rósŭ) adg dãrdãroasã (dãr-dã-rŭá-sã), dãrdãrosh (dãr-dã-róshĭ), dãrdãroasi/dãrdãroase (dãr-dã-rŭá-si) – tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãrseashti) tut chirolu; limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã
{ro: flecar}
{fr: bavard, blagueur}
{en: talkative, chatterer}

§ dãrdãrã (dãr-dã-rắ) sm dãrdãradz (dãr-dã-rádzĭ) – (unã cu dãrdãros)

§ dãrdãrsescu1 (dãr-dãr-sés-cu) vb IV dãrdãrsii (dãr-dãr-síĭ), dãrdãrseam (dãr-dãr-seámŭ), dãrdãrsitã (dãr-dãr-sí-tã), dãrdãrsi-ri/dãrdãrsire (dãr-dãr-sí-ri) – (unã cu dãrdãrescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn