DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leani/leane

leani/leane (leá-ni) sf lenuri (lé-nurĭ) – atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; timbilãchi;
(expr: lj-eara leani shi s-greascã, nu s-lucreadzã; lj-eara leani s-discalicã s-bea apã = easti om tsi lj-easti multã leani; easti multu linivos)
{ro: lene}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: lazyness}
ex: di leani multã tsi-avea, nitsi s-mãcã nu mãca; nu shtia tsi va dzãcã leani; easti om cu leani (linãvos); cari ari leani, mãcã leamni; ca di leani, ca di curmari, s-teasi, si-lj coacã un oclju di somnu; leanea-i doamnã mari; tsi ts-u leani ashi, cã eshti ficior njic; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ linivos (li-ni-vósŭ) adg linivoasã (li-ni-vŭá-sã), linivosh (li-ni-vóshĭ), linivoasi/linivoase (li-ni-vŭá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: omlu linivos, i va s-tindã i va s-beasã; suntu linivosh, nu nveatsã carti; nu shtii tsi soi di om linivos easti, di-atsea greshti acshitsi

§ linãvos (li-nã-vósŭ) adg linãvoasã (li-nã-vŭá-sã), linãvosh (li-nã-vóshĭ), linãvoasi/linãvoase (li-nã-vŭá-si) – (unã cu linivos)
ex: sh-la mu-mea io nu earam featã linãvoasã; tsi s-aibã adratã, crishtinã, cã-i linãvos, cum nu-ari faptã fisea; cari shtea cã vai hibã ahãt sumnoasã sh-linãvoasã; eara unã linãvoasã sh-unã agru-cumbanã, cã nu-avea soatsã

§ linos (li-nósŭ) adg linoasã (li-nŭá-sã), linosh (li-nóshĭ), linoasi/linoase (li-nŭá-si) – (unã cu linivos)

§ linivescu (li-ni-vés-cu) (mi) vb IV linivii (li-ni-víĭ), liniveam (li-ni-veámŭ), linivitã (li-ni-ví-tã), liniviri/linivire (li-ni-ví-ri) – stau sh-nu fac tsiva di leani; nj-easti (nj-si featsi) leani tra s-fac tsiva; mi-arãseashti si stau shi s-nu fac tsiva; nji ngreacã s-adar un lucru
{ro: lenevi}
{fr: paresser, devenir paresseux}
{en: idle; (be, become) idle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mumã

mumã (mú-mã) sf mumãnj (mu-mắnjĭ) –
1: numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã, eatã, atã;
2: maea di partea-a tatãlui; (fig:
1: mumã = (i) vrute, dashlu-a meu; (ii) ma mari, cap, cãp, cãpii; (iii) partea dit mesi; chentru; (iv) izvur; (v) thimelj; expr:
2: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; matca, vasilsa-a alghinjlor;
3: di mumã hiu faptu = escu multu gioni;
4: am apã di la mumã = am hãbãri siguri, cã-nj yin di la izvurlu-a lor, di la-atsel tsi li featsi, di-aclo iu s-featsirã; shtiu ghini;
5: bun ca muma; ca un sin di mumã = multu bun;
6: (dau) ti suflitlu-ali mumã = dau shi shtiu cã nu va s-u ljau nãpoi)
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: cari-i muma tsi ficiori amintã sh-ficiori mãcã? (angucitoari: amarea shi arãurli); trei trec pri punti, unlu u veadi u calcã sh-treatsi, alantu u veadi sh-u treatsi fãr s-u calcã, sh-alantu nu u veadi ne u calcã sh-u treatsi (angucitoari: muma greauã cu ficiorlu mbratsã); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; tu vahtea-atsea bãna mumã-mea (dadã-mea); ficiorlji suntu vruts di mumãnjli (dadãli) a lor; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã; fãrã mumã (dadã), ca pulj fãrã cloce; a mumãnjlor s-nu-aspunem; gioclu-aestu sh-ari mumã (fig: unã cãpii, un cap); nu-ts lipseashti cljin, ma ti hãrzãeashti mumã
(expr: ts-lipseashti thimeljlu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); pãn la muma-ali (fig: tu mesea-ali) Ivropi; muma di la gurã sh-tsãni trã ficiori

§ paramumã (pá-ra-mú-mã) sf paramumãnj (pá-ra-mu-mắnjĭ) – muljari tsi alãpteadzã la sin, niclu-a unei altã muljari (cã easti moartã, cã nu poati i nu va s-alãpteadzã, etc.); paramanã
{ro: doică}
{fr: nourrice}
{en: (wet)nurse}

§ mamã1 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) shi mumãnj (mu-mắnjĭ) – (unã cu mumã)
ex: goada di mamã nu doari; tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar nu-lj dzãsi?; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; dupã mama, dupã tata, ficiorlu sh-feata

§ maicã (máĭ-cã) sf maitsi/maitse (máĭ-tsi) – (unã cu mumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numtã

numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari

§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)

§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti

§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã

§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)
ex: suntu cuscri, suntu nuntari; bunã seara, voi nuntari; cu pupul di nuntari deadun; cãnticlu nuntar (ti nuntã, di la nuntã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflit

suflit (sú-flitŭ) sn sufliti/suflite (sú-fli-ti) – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; duh, gean, stuhico; (fig:
1: suflit = (i) om, insu, citãman, ipuchimen; (ii) adiljatic, anasã; expr:
2: om fãrã suflit; om tsi nu-ari suflit = om arãu, fãrã njilã;
3: om cu suflit (bun, mari) = om bun;
4: njic loat ti suflit = psihupedh;
5: ljau (un njic) ti suflit = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau ti fumealji, trec prit cãmeashi, nhiljedz;
6: dau (un njic) ti suflit = nj-dau njiclu s-nj-ul creascã un xen;
7: dau ti suflit = dau (pumean, la bisearicã, trisayi, etc.) tr-adutsearea aminti a unui om tsi-ari moartã;
8: (dau) trã suflitu a mu-meai = (dau tsiva ca ti suflit) cãndu pistipsescu (shtiu) cã nu va-l ljau nãpoi vãrãoarã;
9: lu ljau pri suflitlu-a meu = ãl ljau pri chifaletea-a mea, intru chifili trã ti el, mi fac chifilj trã el;
10: nu-ari suflit di-om (tu-un loc) = nu s-aflã vãr, nu-ari urmã di om, nu-i cipit di om;
11: nji ncarcu suflitlu = fac amãrtii;
12: nj-vindu suflitu trã…= fac nai ma mãrli amãrtii trã …;
13: am (nj-sta) tsiva pri (tu) suflit = shtiu unã hãbari i am unã cripari, tsi nu-nj da arihati;
14: lu-am pri (tu) suflit = lj-feci un mari-arãu, lj-adush unã mari cripari, ãl loai pri zvercã;
15: lu-am tu suflit; tu suflit nj-easti = mi-arãseashti, nj-lja hari, l-voi multu;
16: l-ljau pi suflit = lj-am mini vrundida;
17: ãnj njardzi la suflit = mi-arãseashti multu;
18: nj-mutrescu suflitlu = am angãtan multu di bana sh-di lucrili-a meali;
19: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
20: tu-un suflit (yini) = (yini) diunãoarã, unãshunã, tu-unã anasã, tu-unã suflari;
21: nj-trag suflitlu, hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, sã-nj ljau anasa; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
22: nj-dau suflitlu, nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
23: nu pot sã-nj tsãn suflitlu = mizi pot s-adilj di lãhtara tsi u-aduchescu;
24: nj-yini suflitlu la loc = pot s-ljau anasã tora, pot s-isihãsescu; nj-yin tu aeari, dupã unã mari lãhtarã;
25: nj-scoati (nj-mãcã) suflitlu = nj-bagã zori, nj-mãcã bana, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu; mi cãrteashti, mi chicuseashti, mi nvirinã multu;
26: nj-adutsi suflitlu la nari; nj-adutsi suflitlu la gurã = chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
27: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
28: ãlj ljau suflitlu = ãl vatãm;
29: u fac cu suflit, cu tut suflitlu, dit ahãndamea-a suflitlui = u fac cu tutã vrearea, cu tutã putearea tsi am;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn