DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}
{en: softening; it is said about meat when it starts softening, before spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtush

cãtush (cã-túshĭŭ) sm, sf cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtushã (cã-tú-shã), cãtush (cã-túshĭ), cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtush (cã-túshĭ) – prici imirã (ma njicã di cãni) tsãnutã priningã casã tra s-acatsã shoarits; pisã, pãsã, matsã, macearoc, macioc, mãroi; (fig:
1: cãtushi = ipucrit, tirtipci; expr:
2: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun;
3: canda mi supsirã cãtushili = hiu multu-agiun;
4: ari noauã sufliti ca cãtusha, vulpea sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã)
{ro: pisică}
{fr: chat, chatte}
{en: cat}
ex: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; cãtusha mãcã shoarits; cãni, cãtushi shi sharpi; cãtusha sh-la fatsa: semnu cã va da ploai; amiroanja tãtsea ca unã cãtushi; aveam nã cãtushã albã; cãtushlu nã fudzi din casã; acatsã s-njaurã ca nã cãtushi; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã; vrei, cãtushe, pescu?; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt; si shtea tsi cãtushi (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; moarti him di foami, canda nã supsirã cãtushili!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cloci/cloce

cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã

§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji

§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)

§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)

§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}

§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
1: u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca unã cloci tsi cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzãc tsiva, mi frimintu, di cum s-lu fac un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãhnescu

ndãhnescu (ndãh-nés-cu) (mi) vb IV ndãhnii (ndãh-níĭ), ndãh-neam (ndãh-neámŭ), ndãhnitã (ndãh-ní-tã), ndãhniri/ndãhnire (ndãh-ní-ri) – fac tsiva s-anjurzeascã multu urut; arãspãndescu deavãrliga di mini unã voahã greauã; anjurzescu urut; ndãhãnescu, dãhnescu, amput, mput, amputsãscu, mputsãscu
{ro: mirosi urât, duhni, puţi}
{fr: commencer a répandre une mauvaise odeur, em-puantir}
{en: stink, make something stink}
ex: carnea si ndãhni (amputsã, anjurzeashti greu)

§ ndãhnit (ndãh-nítŭ) adg ndãhnitã (ndãh-ní-tã), ndãhnits (ndãh-nítsĭ), ndãhniti/ndãhnite (ndãh-ní-ti) – tsi anjurzeashti greu; tsi-alasã unã voahã urutã; ndãhãnit, dãhnit, amputsãt, mputsãt
{ro: care miroase urât, duhnit, puţit}
{fr: qui a commencé a répandre une mauvaise odeur, empuanti, fétide}
{en: stunk, made something to stink}

§ ndãhniri/ndãhnire (ndãh-ní-ri) sf ndãhniri (ndãh-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nchiseashti s-arãspãndeascã unã voahã greauã; atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-amputi; ndãhãniri, dãhniri, amputsãri, mputsãri
{ro: acţiunea de a mirosi urât, de a duhni, de a puţi}
{fr: action de commencer a répandre une mauvaise odeur, d’empuantir}
{en: action of stinking, of making something stink}

§ ndãhãnescu (ndã-hã-nés-cu) (mi) vb IV ndãhãnii (ndã-hã-níĭ), ndãhãneam (ndã-hã-neámŭ), ndãhãnitã (ndã-hã-ní-tã), ndãhãniri/ndãhãnire (ndã-hã-ní-ri) – (unã cu ndãhnescu)

§ ndãhãnit (ndã-hã-nítŭ) adg ndãhãnitã (ndã-hã-ní-tã), ndãhãnits (ndã-hã-nítsĭ), ndãhãni-ti/ndãhãnite (ndã-hã-ní-ti) – (unã cu ndãhnit)

§ ndãhãni-ri/ndãhãnire (ndã-hã-ní-ri) sf ndãhãniri (ndã-hã-nírĭ) – (unã cu ndãhniri)

§ dãhnescu (dãh-nés-cu) (mi) vb IV dãhnii (dãh-níĭ), dãhneam (dãh-neámŭ), dãhnitã (dãh-ní-tã), dãhniri/dãhnire (dãh-ní-ri) – (unã cu ndãhnescu)

§ dãhnit (dãh-nítŭ) adg dãhnitã (dãh-ní-tã), dãhnits (dãh-nítsĭ), dãhniti/dãhnite (dãh-ní-ti) – (unã cu ndãhnit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pasto

pasto (pas-tó) sm fãrã pl – grãsimea tsi s-aflã namisa di carnea shi chealea-a porcului; fãshii di carni tãljatã cu aestã grãsimi, nsãratã sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro (shi si s-mãcã ashi cum easti afumatã, si s-hearbã niheamã tra si s-moalji icã si s-tucheascã tu tigani pi foc); pãsto, usãndzã, axunghi, lãrdii
{ro: slănină}
{fr: lard}
{en: lard, bacon}

§ pãsto (pãs-tó) sm fãrã pl – (unã cu pasto)

§ pãstusescu (pãs-tu-sés-cu) (mi) vb IV pãstusii (pãs-tu-síĭ), pãstuseam (pãs-tu-seámŭ), pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusiri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) – bag multã sari tra s-li fac mãcãrli (carnea, pescul, etc.) s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; pispilescu sari tu mãcari tra s-u fac ma nostimã; ansar, nsar
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}

§ pãstusit (pãs-tu-sítŭ) adg pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusits (pãs-tu-sítsĭ), pãstusiti/pãstusite (pãs-tu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã sari (tu mãcari, tra s-u facã s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro, tra s-u facã ma nostimã, etc.); ansãrat, nsãrat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}

§ pãstusi-ri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) sf pãstusiri (pãs-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãstuseashti tsiva; ansãrari, nsãrari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}

§ pãstrãmã (pãs-trã-mắ) sm pãstrãmadz (pãs-trã-mádzĭ) – carni nsãratã sh-uscatã la soari; pãsturmã
{ro: pastrama}
{fr: viande salée et dessechée au soleil}
{en: salted meat dried in the sun}
ex: cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; pãstrãmãlu mputsãt, cari lu-arucã?; nj-adusi prãvdzã grasi trã pãstrãmadz; cãmila u-adrã pãstrãmã

§ pãsturmã (pãs-tur-mắ) sm pãsturmadz (pãs-tur-mádzĭ) – (unã cu pãstrãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn