pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!
(expr: fatsi itsido, fatsi lucri nipututi, tsi nu pot si s-facã)
§ puilj (púĭljĭŭ) sm puilj (púĭljĭ) – (unã cu pulji1)
ex: amintã sh-el un puilj di ficior; s-videm, tsi puilj va s-acats?
(expr: tsi va pots s-fats?, va fats tsiva?; va u scots naparti?; va-lj dai di cap?)
§ pulji1/pulje (pú-lji) sf pulji/pulje (pú-lji) – njiclu (feamin) di gãljinã; gãljinã njicã sh-tinirã; gãljinushi, puljicã, plitsã, pljitsã, puljishor
{ro: puică}
{fr: poulette}
{en: young hen}
ex: suschirã, puljlji suschirã… bagã-nj-ti, pulje, bagã-nj-ti
§ puljitsã (pu-ljí-tsã) sf puljitsã (pu-ljí-tsã) – (unã cu pulji1)
ex: lj-fu njilã s-talji puljitsa
§ puljicã (pu-ljí-cã) sf puljitsã (pu-ljí-tsã) – (unã cu pulji1)
§ pljitsã (pljí-tsã) sf pljitsã (pljí-tsã) – (unã cu pulji1)
§ plitsã (plí-tsã) sf plitsã (plí-tsã) – (unã cu pulji1)
§ Pulji2/Pulje (Pú-lji) sf fãrã pl – unã parei (adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}
§ puljishor (pu-lji-shĭórŭ) sm puljishori (pu-lji-shĭórĭ) – pulj njic (feamin i mascur); njiclu-a unui pulj
{ro: puişor}
{fr: petit oiseau}
{en: little bird}
§ pulj di noaptea (púljĭŭ di nŭáp-tea) sm pulj di noaptea (púljĭ di nŭáp-tea) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; nihtiridã, nihtire, burduljac, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: vidzui un pulj di noaptea (un burduljac)
§ puljlu picurar (púljĭ-lu pi-cu-rárŭ) sm puljlji picu-rari (púljĭ-lji pi-cu-rárĭ) – agru-pulj cunuscut trã ciuciula cu cari s-cãmãruseashti sh-cari u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciurlii, ciuciulan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan
{ro: ciocârlie}
{fr: alouette}
{en: lark}
§ mpuljedz (mpu-ljĭédzŭ) vb I mpuljai (mpu-ljĭáĭ), mpuljam (mpu-ljĭámŭ), mpuljatã (mpu-ljĭá-tã), mpuljari/mpuljare (mpu-ljĭá-ri) – (arburi, earbã, lilici) scoati pulj (vlãstari) dit arãdã-tsinã; fac pulj, nmultsãscu
{ro: scoate pui (vlăstare la rădăcină), înmulţi}
{fr: pulluler; taller}
{en: multiply (rapidly); to sucker (tree shoots)}
ex: suntu flori cari mpuljadzã multu, di-unã arãdãtsinã s-fatsi pãduri
§ mpuljat (mpu-ljĭátŭ) adg mpuljatã (mpu-ljĭá-tã), mpuljats (mpu-ljĭátsĭ), mpuljati/mpuljate (mpu-ljĭá-ti) – (arburi) tsi ari faptã pulj (vlãstari); nmultsãt
{ro: puiat, înmulţit}
{fr: pullulé; tallé}
{en: multiplied (rapidly); suckered (tree shoots)}
§ mpulja-ri/mpuljare (mpu-ljĭá-ri) sf mpuljeri (mpu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã mpuljadzã tsiva; nmultsãri
{ro: acţiunea de a scoate pui; puiare, înmulţire}
{fr: action de pulluler, de taller; tallement}
{en: action of multiplying (rapidly); of suckering (tree shoots)}
