DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciulescu1

ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)

§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti

§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}

§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
{ro: (cal, oaie) cu urechi mici}
{fr: (cheval, mouton) qui a des petites oreilles}
{en: (horse, sheep) with small ears}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndurescu

ndurescu (ndu-rés-cu) (mi) vb IV ndurii (ndu-ríĭ), nduream (ndu-reámŭ), nduritã (ndu-rí-tã), nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) – mi scol mprostu (di iu shideam mpadi); stau mprostu; mi-analtsu di cum earam; (fig: mi ndurescu = (i) mi bag pi cicioari sh-mi fac ghini (dupã tsi fui lãndzit un chiro); (ii) fac aveari, bag arãndzã; ãm-prustedz, mprustedz, analtsu, etc.)
{ro: (se) ridica, sta în picioare}
{fr: (se) lever, (se) dresser}
{en: get up, stand}

§ ndurit (ndu-rítŭ) adg nduritã (ndu-rí-tã), ndurits (ndu-rítsĭ), nduriti/ndurite (ndu-rí-ti) – tsi s-ari sculatã mprostu; tsi sta mprostu; ãmprustat, anãltsat, etc.
{ro: pus pe picioare, care a făcut progrese, dirijat, condus}
{fr: levé, dressé}
{en: who got up, who stands}

§ nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) sf nduriri (ndu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndureashti cariva; ãmprustari, mprustari, anãltsari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ridica, de a sta în picioare}
{fr: action de (se) lever, de (se) dresser}
{en: action of getting up, of standing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngiulnedz

ngiulnedz (ngĭul-nédzŭ) vb I ngiulnai (ngĭul-náĭ), ngiulnam (ngĭul-námŭ), ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac diznou sãnãtos; mprustedz, nsãnedz, sãnedz, nsãnãtushescu, sãnãtushescu, nsãnãtushedz, sãnãtushedz
{ro: (se) întrema, (se) însănătoşi}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: el avea ngiulnatã (avea nsãnatã, s-avea mprustatã); nu ngiulnã (nu s-featsi ghini) nica; dupã cum vedz, ngiulnai (mi mprustai) tora

§ ngiulnat (ngĭul-nátŭ) adg ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnats (ngĭul-nátsĭ), ngiulnati/ngiulnate (ngĭul-ná-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; mprustat, nsãnat, sãnat, nsãnãtushit, sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnãtushat
{ro: întremat, însănătoşit}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}

§ ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) sf ngiulnãri (ngĭul-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngiulneadzã cariva; mprustari, nsãnari, sãnari, nsãnãtushiri, sãnãtushiri, nsãnãtushari, sãnãtushari
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi; întremare însănătoşire}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}

§ ngiulnami/ngiulname (ngĭul-ná-mi) sf fãrã pl – mprustarea tsi u fatsi cariva dupã unã lãngoari
{ro: însănătoşire}
{fr: rétablissement de la santé}
{en: recovery from sickness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nturturedz

nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an

§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}

§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}

§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)

§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn