DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndurescu

ndurescu (ndu-rés-cu) (mi) vb IV ndurii (ndu-ríĭ), nduream (ndu-reámŭ), nduritã (ndu-rí-tã), nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) – mi scol mprostu (di iu shideam mpadi); stau mprostu; mi-analtsu di cum earam; (fig: mi ndurescu = (i) mi bag pi cicioari sh-mi fac ghini (dupã tsi fui lãndzit un chiro); (ii) fac aveari, bag arãndzã; ãm-prustedz, mprustedz, analtsu, etc.)
{ro: (se) ridica, sta în picioare}
{fr: (se) lever, (se) dresser}
{en: get up, stand}

§ ndurit (ndu-rítŭ) adg nduritã (ndu-rí-tã), ndurits (ndu-rítsĭ), nduriti/ndurite (ndu-rí-ti) – tsi s-ari sculatã mprostu; tsi sta mprostu; ãmprustat, anãltsat, etc.
{ro: pus pe picioare, care a făcut progrese, dirijat, condus}
{fr: levé, dressé}
{en: who got up, who stands}

§ nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) sf nduriri (ndu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndureashti cariva; ãmprustari, mprustari, anãltsari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ridica, de a sta în picioare}
{fr: action de (se) lever, de (se) dresser}
{en: action of getting up, of standing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngiulnedz

ngiulnedz (ngĭul-nédzŭ) vb I ngiulnai (ngĭul-náĭ), ngiulnam (ngĭul-námŭ), ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac diznou sãnãtos; mprustedz, nsãnedz, sãnedz, nsãnãtushescu, sãnãtushescu, nsãnãtushedz, sãnãtushedz
{ro: (se) întrema, (se) însănătoşi}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: el avea ngiulnatã (avea nsãnatã, s-avea mprustatã); nu ngiulnã (nu s-featsi ghini) nica; dupã cum vedz, ngiulnai (mi mprustai) tora

§ ngiulnat (ngĭul-nátŭ) adg ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnats (ngĭul-nátsĭ), ngiulnati/ngiulnate (ngĭul-ná-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; mprustat, nsãnat, sãnat, nsãnãtushit, sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnãtushat
{ro: întremat, însănătoşit}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}

§ ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) sf ngiulnãri (ngĭul-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngiulneadzã cariva; mprustari, nsãnari, sãnari, nsãnãtushiri, sãnãtushiri, nsãnãtushari, sãnãtushari
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi; întremare însănătoşire}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}

§ ngiulnami/ngiulname (ngĭul-ná-mi) sf fãrã pl – mprustarea tsi u fatsi cariva dupã unã lãngoari
{ro: însănătoşire}
{fr: rétablissement de la santé}
{en: recovery from sickness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nturturedz

nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an

§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}

§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}

§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)

§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãnãtati/sãnãtate

sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)

§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn