DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

amaneti/amanete

amaneti/amanete (a-ma-né-ti) sf amanets (a-ma-nétsĭ) – lucru alãsat la cariva ca semnu cã va-lj da nãpoi paradzlji tsi lj-ari mprumutatã; lucru tsi lu-alash la cariva tra s-lu da la altu; cãparea tsi u dai cãndu vrei s-acumpri tsiva shi s-u plãteshti ma amãnat; amãneti; cãpari, arvunã, alil-hisap, pei
{ro: amanet, gaj, comision, acont}
{fr: gage, chose confiée, acompte}
{en: pawn, security, on account of}
ex: pãradz cu amaneti; lj-ded amaneti asimicolu; nj-deadi amanetea di la tini (lucrul tsi ts-avea alãsatã el trã mini); fã-ti mucaeti trã amanetea (cãparea, peea) tsi ts-am datã

§ amãneti/amãnete (a-mã-né-ti) sf amãnets (a-mã-nétsĭ) – (unã cu amaneti)
ex: amãneti alãsai oara

§ amanitedz (a-ma-ni-tédzŭ) vb I amanitai (a-ma-ni-táĭ), amanitam (a-ma-ni-támŭ), amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) – dau amaneti un lucru cãndu mprumut tsiva (paradz), ca semnu cã va-lj tornu atsea tsi-am mprumutatã
{ro: amaneta, da ca amanet}
{fr: prêter sur gage}
{en: pawn}

§ amanitat (a-ma-ni-tátŭ) adg amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitats (a-ma-ni-tátsĭ), amanitati/ama-nitate (a-ma-ni-tá-ti) – (lucrul) tsi easti dat ca amaneti
{ro: amanetat, dat ca amanet}
{fr: prêté sur gage}
{en: pawned}

§ amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) sf amanitãri (a-ma-ni-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da un lucru amaneti
{ro: acţiunea de a amaneta, de a da ca amanet}
{fr: action de prêter sur gage}
{en: action of pawning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hreu

hreu (hréŭ) sn hreuri (hré-urĭ) – atsea tsi fatsi (borgea tu cari intrã) omlu tsi mprumutã tsiva; atsea tsi am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushteari, cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi, borgi, mprumut, sartsinã, dat
{ro: datorie, obligaţie}
{fr: dette, obligation, devoir}
{en: debt, obligation, duty}

§ hreus (hré-usŭ) sn hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hreusi/hreuse (hré-u-si) sf hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hriusescu (hri-u-sés-cu) (mi) vb IV hriusii (hri-u-síĭ), hriuseam (hri-u-seámŭ), hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; hursescu, burgilipsescu, ndãturedz
{ro: îndatori}
{fr: endetter}
{en: have or acquire a debt}

§ hriusit (hri-u-sítŭ) adg hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusits (hri-u-sítsĭ), hriusiti/hriusite (hri-u-sí-ti) – tsi ari faptã unã borgi; tsi easti ndãturat; (lucrul) tsi easti loat (dat) ca borgi; hursit, burgilipsit, ndãturat
{ro: îndatorit}
{fr: endetté}
{en: who has acquired a debt}

§ hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) sf hriusiri (hri-u-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hriuseashti; hursiri, burgilipsiri, ndãturari; hreusi
{ro: acţiunea de a îndatori; îndatorire}
{fr: action de (s’)endetter}
{en: action of acquiring or making a debt}

§ ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hré-u-si) sf ipuhreusi (i-pu-hre-usĭ) – lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); apuhreusi, hreusi; borgi, sartsinã, dat
{ro: obligaţie, datorie}
{fr: obligation, engagement, devoir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

incheari/incheare

incheari/incheare (in-chĭá-ri) adv – atsea tsi fatsi un cãndu dzãtsi cã nu easti dealihea, lucrul tsi altsi-l pistipsescu dealihea; atsea tsi fatsi un cari nu pricunoashti cã un lucru s-ari faptã (spusã, tihisitã, etc.); ncheari, hasha, arnisi;
(expr: u fac incheari = fac hasha, arnisescu)
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}
ex: inchearea-a (nipricunushtearea-a) sumiljei mprumutati nu aundzeashti a omlui tinjisit; fac incheari (dzãc cã nu easti dealihea); lji featsi incheari atseali dauã njilj tsi-lj ded di prota

§ ncheari/ncheare (nchĭá-ri) adv – (unã cu incheari)

§ ãncheari/ãncheare (ãn-chĭá-ri) adv – (unã cu incheari)
ex: el ãncheari, hasha furtul lu-acatsã (el arniseashti, nu pricunoashti, lugurseashti cã furtul nu easti dealihea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mprumut1

mprumut1 (mpru-mutŭ) sn, adv mprumuti/mprumute (mpru-mú-ti) –
1: paradzlji (lucrul) tsi-lj dau a unui cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; paradzlji (lucrul) tsi-l ljau di la cariva cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi;
2: parãlu (i altu lucru) tsi-l da cariva (ca discumpãrari, mushtinari, doarã) a atsilui tsi lj-ari faptã un bun; mprumut, mpãrmut; discumpãrari, mushtinari;
(expr: lucredz mprumut = dau paradz cu mprumut sh-ljau toc pri elj)
{ro: împrumut; recompensă}
{fr: emprunt, prêt; récompense}
{en: borrowing, loan; reward}
ex: itsi fats, cu mprumut u fats; loai mprumut ndoi paradz di la frati-nju; lo mprumut di putu sã nchiseascã; frati-nju lucreadzã mprumut
(expr: da paradz cu toc)

§ mprumut2 (mpru-mutŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – ljau di la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi; dau la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; ljau (dau) tsiva cu mprumut; mprumutedz, mprãmutedz, mpãrmãtedz;
(expr: mprumut arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã = ljau, clirunumsescu arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã)
{ro: împrumuta}
{fr: emprunter, prêter}
{en: borrow, loan}
ex: nu s-ari mprumutatã (nu-ari loatã tsiva cu mprumut) di la vãrnu; ear cãndu muri, lu mprumutai; mprumutã (lo, clirunumsi) di la tatã-su aesti arãdz; di cãndu lu mprumutai niheam, ni mãcã, ni bea; s-nu s-arushineadzã, dusi shi si mprumutã la hani; cari nu-avea cu tsi, shi mprumutã gãleata di la moasha

§ mprumutedz (mpru-mu-tédzŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)
ex: nã mprumutãm cu doi sats di fãrinã

§ mpru-mutat (mpru-mu-tátŭ) adg mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutats (mpru-mu-tátsĭ), mprumutati/mprumutate (mpru-mu-tá-ti) – (lucrul, paradzlji) tsi suntu dats (loats) cu mprumut; (omlu) tsi ari loatã un lucru cu mprumut; mprãmutat, mpãrmãtat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãturedz

ndãturedz (ndã-tu-rédzŭ) (mi) vb I ndãturai (ndã-tu-ráĭ), ndã-turam (ndã-tu-rámŭ), ndãturatã (ndã-tu-rá-tã), ndãturari/ndãturare (ndã-tu-rá-ri) – intru borgi; lj-voi tsiva a unui trã un bun tsi nj-ari faptã; hursescu, burgilipsescu;
(expr: lji ndãturedz shi perlu din cap = lj-am intratã cu-unã multu mari borgi di cari ãnj yini greu s-ascap)
{ro: îndatora}
{fr: contracter des obligations}
{en: acquire a debt or an obligation}
ex: cãt si ndãturã tu-aestã ipotisi, ni amarea nu-l la

§ ndãturat (ndã-tu-rátŭ) adg ndãturatã (ndã-tu-rá-tã), ndãturats (ndã-tu-rátsĭ), ndãturati/ndãturate (ndã-tu-rá-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi lu-ari omlu borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilipsit, hursit, ndãtor
{ro: îndatorat}
{fr: qui a contracté des obligations}
{en: who has acquired a debt or an obligation}

§ ndãtura-ri/ndãturare (ndã-tu-rá-ri) sf ndãturãri (ndã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva intrã borgi; hursiri, burgilipsiri
{ro: acţiunea de a îndatori, de a face datorii; îndatorire}
{fr: action d’avoir des dettes, de contracter des obligations}
{en: action of having or acquiring a debt or an obligation}

§ ndãtor (ndã-tórŭ) adj, adv ndãtoari/ndãtoare (ndã-tŭá-ri), ndãtori (ndã-tórĭ), ndãtoari/ndã-toare (ndã-tŭá-ri) – tsi ari unã borgi; tsi-lj hurseashti tsiva a unui; ndãturat, burgilipsit; cu borgi; cu paradz mprumutats
{ro: dator, cu datorie}
{fr: débiteur, avec des obligations}
{en: debtor, with debt}
ex: armasi ndãtor shi perlu din cap
(expr: lj-va multu, lji ndãtureadzã multu); ndãtor (cu borgi) featsi casili; ndãtor (cu borgi, pãradz mprumutats di la altsã) dishcljisi ducheanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

striin

striin (stri-ínŭ) sm, sf, adg striinã (stri-ínã), striinj (stri-ínjĭ), striini/striine (stri-íni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi nu suntu a noastri ma a unui alt om; lucru tsi easti loat di la altsã; xen, axen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen;
(expr: pungã striinã = paradz loats di la altu, paradz mprumutats)
{ro: străin}
{fr: étranger}
{en: foreigner, foreign}
ex: vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã (xeanã) tu a lui; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj)

§ strin (strí-nŭ) sm, sf, adg strinã (strí-nã), strinj (strí-njĭ), strini/strine (strí-ni) – (unã cu striin)
ex: ari criscutã prit strinj (xenj); strinjlji, tsi gailei va s-aibã ti casa shi ti fumealja-a ta?

§ strinãtati/strinãtate (stri-nã-tá-ti) sf strinãtãts (stri-nã-tắtsĭ) – locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lumea tsi bãneadzã tu xeani; stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; xinãtati, xinitii, xinitilji, xeanã, axeanã, cur-beti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: shidzu tu strinãtati anj di dzãli; lucreadzã cu strinãtatea (xinãtatea, lumea dit xeani

§ nstriinedz (nstri-i-nédzŭ) (mi) vb I nstriinai (nstri-i-náĭ), nstriinam (nstri-i-námŭ), nstriinatã (nstri-i-ná-tã), nstriinari/nstriinare (nstri-i-ná-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; (mi) dipãrtedz di-un loc (un di-alantu); xinitipsescu
{ro: înstrăina, depărta}
{fr: envoyer à l’étranger; dépayser}
{en: send tu foreign lands; expatriate}
ex: nstriinã (s-dipãrtã di) casa pãrinteascã; si nstriinarã (si xinitipsirã) tuts; cara him nstriinats (xinitipsits; icã diparti un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tornu

tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn