DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

prapa

prapa (prá-pa) adv – tsi s-fatsi unãshunã; tsi s-fatsi ninti; tsi easti ninti; ãnprapã, curundu, crundu, agonja, gonja, aghonja, agunja; nãinti, ninti, mbar
{ro: curînd, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: lu loai prapa (agonja) cã aljumtrea Dumnidzã shtii tsi va s-tihisea; nu njardzi lucrul prapa

§ ãnprapã (ãn-prá-pã) adv – (unã cu prapa)

§ mprapã (mprá-pã) – (unã cu prapa)
ex: u loa mprapã (agonja, ninti); cari nu ari sirmei, nu poati s-njargã mprapã cãts anj fu urtac cu frati-su, lucrili njirdzea mprapã (nãinti, mbar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sirmae

sirmae (sir-ma-ĭé) sm sirmaedz (sir-ma-ĭédzĭ) – aveari (paradz, loc, pãrmãtii, etc.) cu cari omlu poati sã nchiseascã un lucru (cu cari s-facã ma multã aveari ca, bunãoarã, sã-sh dishcljidã unã ducheani, s-acumpãrã oi cu cari s-facã mãxulji trã vindeari, etc.); sirmei, cap, capital, capitalj, cãpitalj, seu;
(expr:
1: ari sirmaedz n cap = lj-ari sirmaedzlji mash tu minti, nu-ari tsiva;
2: nu ljau sirmae zborlu a lui = nu saidisescu zborlu a lui; nu dau simasii a zborlui a lui)
{ro: capital}
{fr: capital}
{en: capital}
ex: nã turnãm pri Veryea s-fãtsem sirmae (capitalj) trã la sari; nu-am mari sirmae shi nu pot s-mi-acats di-aestu lucru; va lom sirmae
(expr: va saidisim) graili-a aushlui; li lo sirmae
(expr: li bãgã tu cornu, deadi simasii la) zboarili a meali shi va s-dusi

§ sirmei/sirmee (sir-mé-i) sf sirmei (sir-méĭ) – (unã cu sirmae)
ex: cari nu ari sirmei, nu poati s-njargã mprapã; cu dzatsi liri sirmei ahiurhi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uidii/uidie

uidii/uidie (uĭ-dí-i) sf uidii (uĭ-díĭ) – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra si sh-undzeascã, si sh-u-aducã un cu-alantu (s-hibã unã soi); uidizmã, uidisiri, udisetsã, undziri, adu-tseari, aducã, eshã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, pareil, egal}
{en: resemblance}
ex: aleadzi-ts di uidia-a ta (di soea-a ta, di un ca tini, tsi sh-u-adutsi cu tini); tu sots fãrã uidii (tsi nu-au preaclji); ma Gioga nu sh-ari uidia (nu sh-ari vãr s-lj-undzeascã; nu sh-ari preaclji); di-altã parti-lj vinji ghini, cã lj-aflã omlu sh-uidia

§ uidisescu (uĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV uidisii (uĭ-di-síĭ), uidiseam (uĭ-di-seámŭ), uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisiri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) – fac ca hãrli (fatsa, boea, mushuteatsa, etc.) tsi li ari un, s-hibã unã soi (s-undzeascã) cu-atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri (undzescu) cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj yini tamam); udisescu, idusescu, uidescu, undzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, sãmãrusescu, ndreg
{ro: (se) asemăna; potrivi, (se) adapta}
{fr: ressembler, être pareil; arranger, (s’)adapter}
{en: resemble; arrange, fit, adapt}
ex: doilji nã uidisim (undzim); a vãrnui nu-lj si uidisea (nu-lj yinea ghini) stranjili; nu mi uidisescu cu tini (nu nj-u-aduc cu tini, nu hiu ca tini); uidisea dauãli capiti ghini (fã-li si sã ndreagã tamam un cu-alantu); doilji suntu uidisits (au idyili hãri), tiniri sh-avuts; dzã-nj ma s-pots, tsi ti uidiseashti (tsi tsã si ndreadzi) cu nãsã?; bagã cljiitsa tu cljai, nu s-uidiseashti; dupã tsi va s-li uidisescu (s-li ndreg) lucrili va sã nchisescu sh-mini; truoarã nãsã uidisi (ndreapsi) nã minciunã; ghini li uidisish (li ndreapsish)

§ uidisit (uĭ-di-sítŭ) adg uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisits (uĭ-di-sítsĭ), uidisiti/uidisite (uĭ-di-sí-ti) – tsi sh-u-adutsi tu hãri cu-un altu; (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj si ndreadzi ghini (tsi-lj yini tamam ghini); udisit, idusit, uidit, undzit, tsi sh-u-adutsi, tiryisit, sãmãrusit, ndreptu
{ro: asemănat; potrivit, adaptat}
{fr: ressemblé, qui est pareil; arrangé, adapté}
{en: resembled; arranged, fit, adapted}
ex: hits uidisits (vã undzits, hits unã soi)

§ uidisi-ri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) sf uidisiri (uĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-uidiseashti tsiva icã un sh-undzeashti cu cariva; adutseari cu cariva; udisiri, idusiri, uidiri, undziri, undzeari, tiryisiri, sãmãrusiri, ndridzeari; uidii, uidizmã, udisetsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn