|
|
mplititurã
mplititurã (mpli-ti-tú-rã) sf – vedz tu mpiltescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mpiltescuarugoz
arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}
§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi
§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)
§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)
§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara
§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}
cilengã
cilengã (ci-lén-gã) sf cilendzi/cilendze (ci-lén-dzi) – unã mplititurã i mãnuclju di hiri ndreapti mushat cu cari si stulsescu mardzinjli di la un stranj (pirde, chilimi, etc.); pischiuli, fundã, fljongu, fhiongu, fiongu
{ro: canaf, ciucure, fundă}
{fr: boufette}
{en: bow (of ribbon), rosette}
ex: nã cãciulã cu cilengã di peri
clapã2
clapã2 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – tserclju di lemnu cu mplititurã tu mesi cu cari (bãgati tu cicioari) omlu poatã s-imnã pri neauã fãrã si s-afundã
{ro: cercuri de lemn de mers pe zăpadă}
{fr: lacets attachés aux pieds et à l’aide desquels on évite l’enfoncement dans la neige}
{en: sort of snowshoes}
mpiltescu
mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori
§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat
§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu
§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa
§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)
§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi
§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
mreajã
mreajã (mreá-jã) sf mreji(?) (mréjĭ) – mplititurã di spangu (cioarã, hiri, etc.) cu ocljilj mãri, cu cari s-acatsã peshtsãlj tu-amari (cu cari s-acatsã perlu n cap s-nu cadã, cu cari s-poartã lucri din pãzari, etc.); leasã, plasã, poahã, vurzom, vurzon
{ro: plasă, reţea}
{fr: filet, rets, réseau}
{en: net}
ex: scutea mrejili (pohili) goali dit baltã
pischiuli/pischiule
pischiuli/pischiule (pis-chĭú-li) sf pischiulj (pis-chĭúljĭ) – unã mplititurã, i mãnuclju di hiri ndreapti mushat, cu cari si stulsescu mardzinjli-a unui stranj (pirde, chilimi, etc.); cilengã, fljongu, fhiongu, fiongu, fundã
{ro: canaf, fundă}
{fr: touffe de fils quelconque; houppe}
{en: bow (of ribbon), rosette}
ex: cu pischiulea pri anumiri
poahã1
poahã1 (pŭá-hã) sf pohi (póhĭ) – mplititurã di spangu (cioarã, hiri, etc.) cu ocljilj mãri cu cari s-acatsã peshtsãlj tu-amari (cu cari s-acatsã perlu din cap tra s-nu cadã, cu cari s-poartã lucri dit pãzari, etc.); plasã, leasã, vurzom, vurzon, mreajã
{ro: plasă, reţea}
{fr: filet, rets, réseau}
{en: net}
ex: unã njilji nudati, unã njilji diznudati, unã njilji sã zburãshti, shi tut nu pots s-anguceshti? (angucitoari: poaha); Enoh mpãlteashti sh-pohi (vurzoami, leasi); poaha arcã s-acatsã vãrã boi pescu; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar: poaha, griplu sh-alanti pri tãvani
§ plasã1 (plá-sã) sf plãsi (plắsĭ) – (unã cu poahã1)
§ leasã1 (leá-sã) sf leasi/lease (leá-si) – (unã cu poahã1)
ex: pãndzã, ndisatã ca unã leasã (plasã); piscarlu, minduit, la leasã mutreashti (poahã, plasã)
§ pizovul (pi-zó-vulŭ) sn pizovuli/pizovule (pi-zó-vu-li) – unã soi di poahã (leasã, vurzom) ti-acãtsari peshtsã tsi ari ca un sac tu mesi tu cari s-adunã peshtsãlj
{ro: năvod}
{fr: sorte de filet, épervier}
{en: fishing net}
ex: cu griplu, cu pizovulu, cu poaha, arcã s-acatsã vãrã boi pescu
psantã
psantã (psán-thã) sf psanti/psante (psán-thi) shi psãnti (psắn-thi) – ãmplititurã di trupuri (shi frãndzi) di arugoz, faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; aruguzinã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
§ psatã (psá-thã) sf psãti (psắthĭ) – (unã cu psantã)