|
|
mplinit
mplinit (mpli-nítŭ) adg – vedz tu mplin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mplinburescu2
burescu2 (bu-rés-cu) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; agiungu pãnã aclo iu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu-armãnã tsiva di cariva; vatãm, cãtãstrãpsescu, afãnsescu)
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir, réaliser}
{en: finish, complete, realize}
ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj bureascã (fig: si-lj cãtãstrãpseascã)
§ burit2 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mplinit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: accompli, achevé, fini}
{en: finished, completed}
§ buriri2/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mpliniri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminari, împliniri}
{fr: action d’accomplir, d’achever, de finir; accomplissement, achèvement, fin}
{en: action of finishing, of completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – tsi nu easti bitisit (burit); tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}
§ niburiri2/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu biti-seashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neterminare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}
§ mburescu (mbu-rés-cu) vb IV mburii (mbu-ríĭ), mbuream (mbu-reámŭ), mburitã (mbu-rí-tã), mburiri/mburire (mbu-rí-ri) – (unã cu burescu)
ex: mea, azã sã mburirã (s-featsirã, s-bitisirã) tuti, azã s-hãrisescu; di preavãrliga li mburi (li bitisi) tuti,…, nuntru, n bisearicã armasi nimburitã (nibitisitã) di iconj; mburii (bitisii) lucrul tsi-nj didesh; s-dusi pãnã-aclo ma nu mburi (featsi, bitisi) tsiva
mplin
mplin (mplín) adg mplinã (mplí-nã), mplinj (mplínjĭ), mplini/mpline (mplí-ni) – tsi easti umplut pãnã la gurã (di nu mata ncapi si s-bagã sh-altu tsiva); tsi easti ntreg shi fãrã guvi; plin, ãmplin, umplut, dãngusit, durdursit, surusit;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã ca unã aroatã, farã pãrtsã ascumti di-aumbra-a loclui;
2: tufechea mplinã = tufechea ncãrcatã cu gãgoashi;
3: dzuã mplinã = ntreaga dzuã;
4: zboarã mplini = zboarã salami, dealihea, fãrã minciunj;
5: easti mplin di paradz, lãschi, pirifanji, harauã, etc. = ari multsã paradz, easti murdar, cu multi lãschi pri el, multu pirifan, multu hãrsit, etc.)
{ro: plin}
{fr: plein}
{en: full}
ex: tastru tut mplin (umplut) cu flurii; nj-deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; mplin di harauã, ãlj chicã cioara shi nchiseashti sã s-toarnã acasã; trei dzãli mplini
(expr: ntredz) lj-u dzãsi amirãlu aoa; si-lj treacã sh-aestu dor, s-moarã cu inima mplinã
(expr: multu hãrsit, ifhãrãstisit); s-adrã un munti mplin di schinj, di pãljuri; avinãtorlji cu tufechili mplini
(expr: ncãrcati cu curshunj) dupã avinatic; cu inima mplinã di harauã
(expr: hãrsitã multu) di zboarãli buni tsi li-avea zburãtã tatãl; arsari luna mplinã
(expr: ca unã aroatã); greshti mpline
(expr: zboarã salami, dealihea), muljare?; pishtoali si-nj li portu mplini
(expr: ncãrcati)
§ ãmplin (ãm-plín) adg ãmplinã (ãm-plí-nã), ãmplinj (ãm-plínjĭ), ãmplini/ãmpline (ãm-plí-ni) – (unã cu mplin)
§ plin (plín) adg plinã (plí-nã), plinj (plínjĭ), plini/pline (plí-ni) – (unã cu mplin)
ex: suntu plini hãmbãrli di yiptu shi misur
§ mplinescu (mpli-nés-cu) (mi) vb IV mplinii (mpli-níĭ), mplineam (mpli-neámŭ), mplinitã (mpli-ní-tã), mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) – l-fac un lucru tra s-hibã mplin; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; umplu un lucru; burescu, mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, axescu
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir}
{en: finish, complete}
nimplinit
nimplinit (nim-pli-nítŭ) adg – vedz tu mplin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mplinsãrãndari/sãrãndare
sãrãndari/sãrãndare (sã-rãn-dá-ri) sf sãrãndãri (sã-rãn-dắrĭ) – darea tsi s-fatsi la patrudzãtsli di dzãli di la moartea-a omlui;
(expr: lj-dzãc un sãrãndar! = lu-angiur)
{ro: parastasul de 40 de zile}
{fr: requiem fait aprés 40 jours de la mort d’un homme}
{en: requiem made 40 days after the death of someone}
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrãndar
(expr: tsi angiurãturi) nu-lj dzãsi?
§ sãrinda-ri/sãrindare (sã-rin-dá-ri) sf sãrindãri (sã-rin-dắrĭ) – (unã cu sãrãndari)
ex: lj-featsi lituryii sãrindari (lituryii ti darea di patrudzãts); fatsi sãrindari la bisearicã trã sãnãtati
§ sãrindar (sã-rin-dárŭ) sn sãrindari/sãrindare (sã-rin-dá-ri) – (unã cu sãrãn-dari)
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar (tsi-angiurãturi di mamã, di tatã, di sãrindar) nu-lj dzãsi!
§ sãrãndisescu (sã-rãn-di-sés-cu) vb IV sãrãndisii (sã-rãn-di-síĭ), sãrãndiseam (sã-rãn-di-seámŭ), sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisiri/sãrãndisire (sã-rãn-di-sí-ri) – (dada, njiclu) ncljidi 40 di dzãli di cãndu s-amintã njiclu; (preftul) dyivãseashti (la usha-a bisearicãljei) a dadãljei tsi-amintã un njic, dupã 40 di dzãli, ninti ca s-intrã nãsã tu bisearicã; lj-fac patrudzãtsli (darea, cu preftu la bisearicã, 40 di dzãli dupã moartea-a omlui)
{ro: (femeia, nou-născutul) împlinesc 40 de zile de la naştere; fac parastas de 40 de zile după moarte}
{fr: passer la quarantaine; relever de couches}
{en: (woman, new-born baby) start to go out (to the church) 40 days after the birth; have a requiem 40 days after death}
§ sãrãndisit (sã-rãn-di-sítŭ) adg sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisits (sã-rãn-di-sítsĭ), sãrãndisiti/sãrãndisite (sã-rãn-di-sí-ti) – tsi-lj si ncljisirã a njiclui patrudzãtsli di dzãli di la amintari; tsi-lj si featsirã patrudzãtsli dupã moarti
{ro: (femeia, nou-născutul) care a împlinit 40 de zile de la naştere şi cărora li se face o slujbă înainte de a intra în biserică; (mortul) căruia i s-a făcut parastasul de 40 de zile}
{fr: qui a passé la quarantaine; relevée de couches}