DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãgdãtii/bãgdãtie

bãgdãtii/bãgdãtie (bãg-dã-tí-i) sf bãgdãtii (bãg-dã-tíĭ) – stizmã (mesi di stizmã) faptã di-unã mpiltiturã di ligãrei (pãrjinj, scãnduri, etc.) shi clisã (nigljanã, lut); citmã
{ro: primez; perete de mijloc făcut din împletituri de nuele şi argilă}
{fr: mur mitoyen fait de tressage et de terre glaise}
{en: wall made of plait and clay}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãsnac

cãsnac (cãs-nácŭ) sn cãsnatsi/cãsnatse (cãs-ná-tsi) – hãlati trã uscarea-a stranjilor, adratã di-unã mpiltiturã di purtets
{ro: câsnac; un fel de împletitură de nuele în formă de cerc}
{fr: sorte de tresse de verges en forme de cercle}
{en: some kind of a plait of switches in circle form}
ex: cãsnac trã uscarea-a stranjilor; cãsnaclu-i ca un cosh i ca unã crãblã mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucureci

cucureci (cu-cu-récĭŭ) sm cucureci (cu-cu-récĭ) – mize faptu di matsã mpiltiti, bãgati pri-unã sulã njicã shi fripti pri foc (multi ori cu cumãts di hicat, inimã, plimunj, etc. bãgati nãuntru); cucuruz, arumani
{ro: aperitiv de maţe fripte}
{fr: brochette de l’intestin}
{en: intestines broiled on a skewer}

§ cucuruz (cu-cu-rúzŭ) sm cucuruji (cu-cu-rújĭ) – (unã cu cucureci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jachetã

jachetã (jĭa-chĭé-tã) sf jachets (jĭa-chĭétsĭ) shi jacheti/jachete (jĭa-chĭé-ti) – stranj bãrbãtescu di dzãli pisimi tsi acoapirã partea di nsus a truplui pãnã aproapea di dzinuclji; stranj muljirescu (multi ori mpiltit) tsi acoapirã partea di nsus a truplui, tsi s-dishcljidi n fatsã shi s-poartã pristi fustani; sitrei
{ro: jachetă, haină}
{fr: jaquette}
{en: jacket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sitrei/sitree

sitrei/sitree (si-tré-i) sf sitrei (si-tréĭ) – stranj bãrbãtescu di dzãli pisimi tsi acoapirã partea di nsus a truplui pãnã aproapea di dzinuclji; stranj muljirescu (multi ori mpiltit) tsi acoapirã partea di nsus a truplui, tsi s-dishcljidi n fatsã shi s-poartã pristi fustani; jachetã
{ro: jachetă, haină}
{fr: jaquette}
{en: jacket}
ex: nu-lj shadi ghini sitreea-atsea naua

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã