DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrpã

cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã

§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

peaticã

peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi

§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã

§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea

§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi

§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pornic

pornic (pór-nicŭ) sn pornitsi/pornitse (pór-ni-tsi) – cumatã di cheali cu cari s-mirimitisescu pãputsãli i tsãruhili arupti; (fig: pornic = (i) fashi; (ii) pãtuna-a pãputsãljei; (iii) peaticã di pãndzã cu cari sh-anvãrteashti omlu ciciorlu tu loc ca s-bagã unã pãrpodi; byealã)
{ro: potlog}
{fr: morceau de cuir pour raccomoder une chaussure; frange}
{en: piece of leather to repair a pair of shoes}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba)

§ poric (pó-ricŭ) sn poritsi/poritse (pó-ri-tsi) – (unã cu pornic)
ex: lj-ded un poric lat; loai un poric (fig: fashi) di pãnticã; nj-s-arupsi poriclu (fig: pãtuna) di la pãputsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scumpu

scumpu (scúm-pu) adg scumpã (scúm-pã), scunchi (scún-chi), scumpi/scumpe (scúm-pi) –
1: tsi custuseashti multu; tsi ari unã mari tinjii (pãhã); tsi nu easti eftin;
2: tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele;
(expr:
1: esti scumpu (tu videari = s-veadi arari ori, nu s-para veadi;
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: scump; drag}
{fr: cher, d’un prix élevé, dispendieux; chéri, bien-aimé}
{en: expensive, highly priced; dear, beloved}
ex: scumpa (tsi custuseashti multu) lugurii ti-acatsã ma eftin; lugurii di-atseali scumpili (cu tinjii mari); lucri marsini, ma scumpi (tsi custusescu multu); tuti-aesti li-acumpãrash scumpi; videam mash lucri scumpi, tuti di-amalamã shi di yeamãndzã; nj-ari furatã ahãti lucri scumpi; easti scumpã lugurii; ts-alãsash loclu a tãu mushat shi scumpu (durut), s-ti tradz aoa; s-lj-aflã nveastã cum prindi, trã scumpul (dashlu, vrutlu) a ljei; scumpa-nj (vruta-nj) featã fudzi din casã; tsi nj-ai, scumpã (vrutã), di-nj ti dirinj shi-nj ti deapiri pri un plãngu?; un scumpu easti; ti featsish scumpu tu videari
(expr: nu para ti videm multi ori)

§ scumpea-ti/scumpeate (scum-peá-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – catas-tisea tu cari lucrili tuti suntu scumpi; scumpeti, scumpeatic, scumpii
{ro: scumpete}
{fr: cherté}
{en: expensiveness}
ex: estan easti scumpeati multã di pãni; agiumsi ahãntã scumpeati, cã amirãlu nu avea cu tsi s-hrãneascã oastea-lj

§ scumpe-ti/scumpete (scum-pé-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – (unã cu scumpeati)
ex: easti mari scumpeti, nu pots s-ti-aprochi di tsiva

§ scumpeatic (scum-peá-ticŭ) sn scumpeatitsi/scumpeatitse (scum-peá-ti-tsi) – (unã cu scumpeati)

§ scumpii/scumpie (scum-pí-i) sf scumpii (scum-píĭ) – (unã cu scumpeati)

§ scunchescu (scun-chĭés-cu) (mi) vb IV scunchii (scun-chíĭ), scuncheam (scun-chĭámŭ), scunchitã (scun-chí-tã), scunchi-ri/scunchire (scun-chí-ri) – (mi) fac cama scumpu di cum earam; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; atãrdisescu, artirsescu, artiri-sescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuganã

shuganã (shĭu-gá-nã) sf shugani/shugane (shĭu-gá-ni) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati dit vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (sh-ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); shoganã, cãrpã, peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă}
{fr: chiffon}
{en: rag}

§ shoganã (shĭo-gá-nã) sf shogani/shogane (shĭo-gá-ni) – (unã cu shuganã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã