DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adilj1

adilj1 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – trag vimtu tru plimunj shi-l scot nafoarã (ca semnu cã bãnedz); suflu, ljau anasã; (fig: adilji = (i) (omlu, pravda, etc.) easti yiu, bãneadzã; (ii) (frãndzã, lucri, etc.) s-minã la bãtearea-a vimtului; (iii) (vimtul) bati, suflã lishor, canda hãidipseashti pri cariva)
{ro: respira, trăi}
{fr: respirer, vivre}
{en: breathe, live}
ex: tut tsi bãneadzã adilji; s-pãrea cã loclu adilji (lja anasã); s-lji fats s-adilji (s-lja anasã); lasã-mi niheam s-adilj; armãnjlji tuts adilji (fig: bãneadzã); tsi mushat adilja (fig: bãtea, sufla) vimtul; mi dush tu grãdinã s-adilj (s-nji umplu plimunjlji cu) vimtu curat; mizi adilja (fig: s-mina di vimtu) cãti vãrã frãndzã

§ adiljat1 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – cari adilji, cari suflã, cari ari loatã anasã
{ro: respirat, trăit, adiat}
{fr: respiré}
{en: breathed, lived}

§ adiljari1/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu adilji; suflari, loari anasã
{ro: acţiunea de a respira, de a trăi; respirare, trăire}
{fr: action de res-pirer, de vivre)}
{en: action of breathing, of living}

§ adiljat3 (a-di-ljĭátŭ) sm fãrã pl – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; adiljatic, adiljari, anasã, suflari, suflat, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
(expr: tu-un adiljat = unãshunã, dinãcali)
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}
ex: dupã tsi-adiljatlu-sh stringu; tru oarã sh-lja-adiljatlu; nji si curmã adiljatlu; ampãturã sh-ma cãt ãsh tradzi adiljatlu

§ adiljari3/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – (unã cu adiljat3)
ex: lã si curmã adiljarea (anasa); adiljarea (anasa) lj-easti greauã; adiljeri (fig: suflãri lishoari) di vimtu

§ adiljatic (a-di-ljĭá-ticŭ) sn adiljati-tsi/adiljatitse (a-di-ljĭá-ti-tsi) – (unã cu adiljat3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ampatrulea1

ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar

§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)

§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji

§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)

§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn