DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

papã2

papã2 (pá-pã) sf fãrã pl –
1: zbor tsi s-dzãtsi a njitslor trã hrana tsi lã si da; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (mama) tra s-hibã datã a natlui;
2: aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; colã, cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: hrană pentru copii; cocă, clei}
{fr: nourriture pour les nourrissons; colle}
{en: food for the little children; glue}
ex: vrei tini papã (mãcari)?; u alichii cu papã (colã di fãrinã)

§ mpap (mpápŭ) vb I mpãpai (mpã-páĭ), mpãpam (mpã-pámŭ), mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpari/mpãpare (mpã-pá-ri) – hrãnescu njitslji cu papã scoasã dit gura-a mamãljei; alichescu cu papã (colã di fãrinã)
{ro: hrăni copilaşul cu “papă”; lipi cu cocă}
{fr: nourrir les enfants avec “papã”; coller}
{en: feed little children with “papã”; glue}
ex: mpapã (alicheashti cu colã) pingerea tra s-nu intrã vimtul; mpapã (mãcã) ficiorlu

§ mpãpat (mpã-pátŭ) adg mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpats (mpã-pátsĭ), mpãpati/mpãpate (mpã-pá-ti) – tsi easti hrãnit cu papã; tsi easti-alichit cu colã
{ro: hrănit cu “papă”; lipit cu cocă}
{fr: nourri avec “papã”; collé}
{en: fed with “papã”; glued}

§ mpãpa-ri/mpãpare (mpã-pá-ri) sf mpãpãri (mpã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpapã tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a hrăni copilaşul cu “papă”; de a lipi cu cocă}
{fr: action de nourrir les enfants avec “papã”; de coller}
{en: action of feeding little children with “papã”; of gluing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

§ pãputsar (pã-pu-tsárŭ) sm pãputsari (pã-pu-tsárĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn