|
|
manoleac
manoleac (ma-nó-leacŭ) adg manoleacã (ma-nó-lea-cã), manoleats (ma-nó-leatsĭ), manoleatsi/manoleatse (ma-nó-lea-tsi) – (om) tsi lu-arãseashti s-bãneadzã singur; axolit, shungru, singur, munolcu
{ro: solitar}
{fr: homme solitaire, insociable}
{en: solitary man}
§ munolcu (mu-nól-cu) adg munolcã (mu-nól-cã), munoltsi (mu-nól-tsi), munoltsi/munoltse (mu-nól-tsi) – tsi easti un singur; tsi easti fãrã pãreaclji; singur, shungru, manoleac, axolit
{ro: solitar, nepereche}
{fr: seul, impair}
{en: alone, single}
mpãeari/mpãiare
mpãeari/mpãiare (mpã-ĭá-ri) sf – vedz tu pai
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: paipai/pae
pai/pae (pá-i) sf pãi (pắĭ) – avearea tsi u-adutsi unã featã cu ea, cãndu s-mãritã (tsi-lj si da di pãrintsã); pricã, pirtsii, pritsii, zestrã;
(expr: unã pai di carni = unã parti bunã di carni di pravdã)
{ro: zestre}
{fr: trousseau, dot}
{en: dowry}
ex: ts-dau sinduchea sh-paea tutã; lj-ded a featãljei unã pai bunã; feata tu fugã sh-lo shi pilisterlji cu paea-alantã; lj-adusi pai multã; lj-feci paea
§ mpai (mpáĭŭ) vb I mpãeai (mpã-ĭáĭ), mpãeam (mpã-ĭámŭ), mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) – lj-dau (lj-fac) pai a unei featã tsi s-mãritã
{ro: înzestra}
{fr: doter une jeune fille}
{en: dower}
ex: aestu om ari mpãeatã (featsi, deadi pai la) multi feati oarfãni
§ mpãeat (mpã-ĭátŭ) adg mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeats (mpã-ĭátsĭ), mpãeati/mpãeate (mpã-ĭá-ti) – (featã) tsi ari pai
{ro: înzestrat}
{fr: doté}
{en: dowered}
§ mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) sf mpãeri (mpã-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dai (fats) unã pai
{ro: acţiunea de a înzestra; înzestrare}
{fr: action de doter une jeune fille}
{en: action of dowering}
ex: mpãearea-a featilor lu scãdzu multu
§ apai/apae (a-pá-i) sf apãi (a-pắĭ) – pãradzlji bãgats di cati giucãtor la un gioc, cu nomlu ca tuts paradzlji s-hibã loats di-atsel tsi va s-amintã gioclu
{ro: miză}
{fr: enjeu; mise}
{en: stake (game)}
ex: cari nu-sh bãgã apaea?
pangu
pangu (pán-gu) sm pandzi (pán-dzi) – turlii di insecti (yets, rimi) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; paingu, paeangu, maramangã, merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã; (fig:
1: pangu = pãndzã faptã di pangu, pãndzinã; expr:
2: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}
ex: taha pangul (maramanga) easti suflitlu-a vãrnui; s-umplu casa di pandzi; pangul fatsi pãndzã; tsã si pãrea, cã nu-i di mãnã, ma pãndzã di pangu; nã fustani minutã ca pãndza di pangu; lja pangul (fig: pãndzina) atsel dit chioshi; hãirea-a pamgului s-ai
(expr: s-nu prucupseshti); vidzu hãirea-a pangului
(expr: nu prucupsi)
§ paingu (pá-in-gu) sm paindzi (pá-in-dzi) – (unã cu pangu)
§ paeangu (pá-ĭan-gu) sm paeandzi (pá-ĭan-dzi) – (unã cu pangu)
§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu; canã;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi di tãvani aspindzurã unã pãndzinã (canã)
§ pãnjisescu2 (pã-nji-sés-cu) vb IV pãnjisii (pã-nji-síĭ), pãnjiseam (pã-nji-seámŭ), pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisi-ri/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) – nu para ved ghini cã ocljilj nj-acãtsarã ca unã soi di pãndzinã dininti; ved ca prit unã negurã; nji sã zãvunsescu ocljilj ca di-unã pãndzinã; pãngusescu
{ro: împăienjeni (ochii)}
{fr: voiler les yeux}
{en: grow hazy (eyes)}
ex: nj-si pãnjisirã ocljilj; tsã-l pãnjisea (tsã loa videarea, ti urghea), di nyilciri tsi-lj fãtsea fatsa
§ pãnjisit2 (pã-nji-sítŭ) adg pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisits (pã-nji-sítsĭ), pãnjisiti/pãnjisite (pã-nji-sí-ti) – tsi veadi ca prit unã negurã cã ocljilj lj-acãtsarã ca unã pãndzinã dininti; pãngusit
stambã2
stambã2 (stám-bã) sf stãnghi/stãnghe (stắn-ghi) – lucrili tsi vor fãtseari cãndu s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); casa (ducheanea) iu s-tipusescu cãrtsã (fimiridz) cu-unã hãlati faptã maxus tr-aestu lucru; stampã, tipugrafii, tipugrafilji, tip
{ro: tipo-grafie, tipar}
{fr: typographie, impression}
{en: printing shop, printing}
ex: loai unã carti di la stambã (tipugrafii)
§ stampã2 (stám-pã) sf stãnchi/stãnche(?) (stắn-chi) – (unã cu stambã2)
ex: ded cartea la stampã (tip, tipugrafii)
§ stãmbusescu (stãm-bu-sés-cu) (mi) vb IV stãmbusii (stãm-bu-síĭ), stãmbuseam (stãm-bu-seámŭ), stãmbusitã (stãm-bu-sí-tã), stãmbusiri/stãmbusire (stãm-bu-sí-ri) – cu-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru, dau di-unã acoalã (carti, fimiridã, etc.) sh-alas pri ea seamni cu milanea (gramati, caduri, etc.); stãmbãsescu, ntipusescu, tipusescu; (fig: stãmbusescu = bag ghini tu minti unã entipusi (faptã, adutseari aminti, etc.) tra s-nu s-agãrshascã lishor; fac unã entipusi si s-curduseascã ghini tu suflitlu-a unui om)
{ro: tipări, (se) imprima; (se) întipări}
{fr: (s’)imprimer}
{en: print; imprint, stamp}
ex: lã si stãmbusi (fig: lj-armasi, lj-si curdusi) ghini tu miduã
§ stãmbusit (stãm-bu-sítŭ) adg stãmbusitã (stãm-bu-sí-tã), stãmbusits (stãm-bu-sítsĭ), stãmbusiti/stãmbusite (stãm-bu-sí-ti) – (acoalã, carti, fimiridã, etc.) tsi ari seamni (gramati, caduri, etc.) adrati cu milanea di-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru; stãmbãsit, tipusit, ntipusit
{ro: tipărit; imprimat, întipărit}
{fr: imprimé}
{en: printed; imprinted, stamped}
§ stãmbusiri/stãmbusire (stãm-bu-sí-ri) sf stãmbusiri (stãm-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stãmbuseashti tsiva (unã carti, fimiridã, etc.); stãmbãsiri, tipusiri, ntipusiri
{ro: acţiunea de a tipări; de a (se) imprima, de a (se) întipări; tipărire, imprimare, întipărire}
{fr: action d’imprimer}
{en: action of printing; of imprinting, of stamping}
tiche
tiche (ti-chĭé) sm tichedz (ti-chĭédzĭ) –
1: loc iu bãneadzã putsãnj cãlugãri (poati sh-unlu singur), diparti di lumi; mãnãstir njic;
2: binaea (casa) tu cari turtsãlj sã ncljinã al Dumnidzã (Allah); techi, teche, geamii, gimii, miceti
{ro: schit, moschee}
{fr: couvent de derviches, mosquée}
{en: hermitage, mosque}
§ teche (te-chĭé) sm techedz (te-chĭédzĭ) – (unã cu tiche)
§ techi1/teche (té-chi) sf pl(?) – (unã cu tiche)
ex: dishcljisi nã dugani la techea
§ tecã (té-cã) adv – tsi easti fãrã preaclji; fãrã sots; techi, singur
{ro: fără pereche, fără soţ}
{fr: sans paire, impair (nombre)}
{en: without pair, single, odd (number)}
ex: nu s-bãneadzã tecã (singur, fãrã sots, fãrã nicuchirã i nicuhir); armasi tecã (veduu); numirli tecã (fãrã sots)
§ techi2 (téchĭ) adv – (unã cu tecã)
ex: cift, techi? (preaclji, fãrã preaclji?)