DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pãparã

pãparã (pã-pá-rã) sf pãpãri (pã-pắrĭ) – amisticãturã di pãni, umtu shi cash proaspit; pãni dinjicatã tu lapti; paparã, puparã, prosfayi, shindãrnai;
(expr: lj-dau (l-fac s-mãcã) unã pãparã = (i) lu-agudescu pri cariva (cu mãna, ciciorlu, bushlu, lemnul, etc., cu puteari sh-cu unã aguditurã dupã-alantã); (ii) u pat cu-atseali tsi-nj si fac di partea-a unui)
{ro: amestec de pâine, unt şi brânză}
{fr: mélange de pain, de beurre et de fromage}
{en: mixture of bread, butter and cheese}
ex: adrãm pãparã; yinu s-mãcãm pãparã; u mãcã pãpara
(expr: l-mãcã shcoplu); u mãc pãpara-a soacrãljei (u pãtsãi cu soacra cu-atseali tsi-nj fatsi); tsã-i bunã pãpara
(expr: shcoplu, pãrjina) tsi u mãcash; tsã-lj featsi tuts pãparã
(expr: lã deadi a tutulor un shcop bun)

§ paparã (pa-pá-rã) sf papãri (pa-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
ex: sh-u bãgã di calea-aestã s-ascultã, cã s-nu mãcã sh-altã paparã
(expr: sh-altu shcop)

§ puparã (pu-pá-rã) sf pupãri (pu-pắrĭ) – (unã cu pãparã)

§ prosfayi (pros-fáyĭŭ) sm pl(?) – soi di pãparã
{ro: un fel de papară}
{fr: espèce de panade}
{en: some kind of bread, milk and cheese soup}

§ pã-purisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV pãpurisii (pã-pu-ri-síĭ), pãpu-riseam (pã-pu-ri-seámŭ), pãpurisiri/pãpurisire (pã-pu-ri-sí-ri) – agudescu dipriunã (cu bushlu, cu mãna, cu lemnul, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); umplu di bãtear i; mpãrjinescu, ãmpãrjinescu, bat
{ro: a snopi în bătaie}
{fr: rouer de coups, battre}
{en: beat}
ex: vrea-l pãpuriseascã (vrea-l batã, vrea-lj da un shcop, unã pãparã) trã semnu

§ pãpurisit (pã-pu-ri-sítŭ) adg pãpurisitã (pã-pu-ri-sí-tã), pãpurisits (pã-pu-ri-sítsĭ), pãpu-risiti/pãpurisite (pã-pu-ri-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); mpãrjinat, ãmpãrjinat, bãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn