DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pãreaclji/pãreaclje

pãreaclji/pãreaclje (pã-reá-clji) sf pãreclji (pã-ré-clji) – parei di dauã lucri tsi suntu di idyea soi sh-cari s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.); parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; preaclji, zivgari, ciftei, giugii, jugii;
(expr: nu-am pãreaclji (tu giunatic, mushuteatsã, etc.) = nu-ari altu ca mini (tu giunatic, mushuteatsã, etc.))
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: doauã pãreclji di lãpudz; unã pãreaclji di pãputsã; elj s-duc pãreaclji (doi cãti doi); suntu nã pãreaclji mushatã; ts-adutseam unã pãreaclji di tsãruhi; scoasi nã pãreaclji di stranji vãsilicheshti; s-tsã facã doauã pãreclji di stranji, angljigati tu hrisãhi; lji si featsi njilã di pãreaclja amirãreascã; tini nu-ai pãreaclji
(expr: nu-ari altu ca tini n lumi) tu giuneatsã?

§ preaclji/preaclje (preá-clji) sf preclji (pré-clji) – (unã cu pãreaclji)
ex: unã preaclji di curdelji putea s-nj-aducã; sã-nj fats nã preaclji di veri di bãcãri; di preclji di anj him vitsinj shi nu nã cunuscum

§ mpãricljedz (mpã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpãricljai (mpã-ri-cljĭáĭ), mpãricljam (mpã-ri-cljĭámŭ), mpãricljatã (mpã-ri-cljĭá-tã), mpãricljari/mpãricljare (mpã-ri-cljĭá-ri) – bag dauã lucri unã ningã-alantã tra s-fac unã pãreaclji; bag unã buluchi di hiintsi i lucri tu-aradã doauã cãti doauã; bag deadun (lji ncurun) unã muljari cu-un bãrbat; fac unã pãreaclji dit unã pravdã mascurã sh-feaminã; mpãreclju, pãricljedz
{ro: împerechea}
{fr: apparier, arranger deux par deux}
{en: pair, couple, match, arrange two by two}
ex: mpãricljadzã pãrpodzli cã suntu-amisticati; si mpiricljarã purumbul cu purumba

§ mpãreclju (mpã-ré-cljĭu) (mi) vb I mpãricljai (mpã-ri-cljĭáĭ), mpãricljam (mpã-ri-cljĭámŭ), mpãricljatã (mpã-ri-cljĭá-tã), mpãricljari/mpãricljare (mpã-ri-cljĭá-ri) – (unã cu mpãricljedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sots

sots (sótsŭ) sm, sf, adg soatsã (sŭá-tsã), sots (sótsĭ), soatsã (sŭá-tsã) – om cari fatsi un lucru deadun cu cariva (s-dutsi la idyea sculii, imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; cariva cu cari fats unã preaclji; tsi fatsi sutsatã (tsi easti preaclji) cu cariva; tsi easti bãrbatlu (nicuchirlu) a unei muljari, icã muljarea (nicuchirã, nveastã) a unui bãrbat; oaspi, urtac;
(expr:
1: suntu sots = suntu preaclji; suntu dauã lucri di-unã soi (ca, bunãoarã, curdeli, pãrpodz, mãnush, etc.) cari, di-aradã, s-aflã totna deadun;
2: easti sots = easti un dit unã ahtari preaclji;
3: nu sh-ari (nu lj-aflji) sots = nu-ari preaclji; nu-ari (nu-aflji) altu ca el;
4: shi… aoa u fac sotslji = shi… fuga; shi… ciulica; shi… aoa u cãrtsãneashti, u-anganã cãtsaua, etc.)
{ro: tovarăş, prieten}
{fr: compagnon, camarade, ami}
{en: companion, comrade, friend}
ex: mi dush n hoarã cu-unã soatsã (oaspitã); nu-nj deadish dado bun sots (bãrbat, nicuchir); lj-deadi s-aibã sots (cariva cu cari s-hibã deadun, muljari, nveastã), s-aibã Eva; iu fush soatse? (oaspe?); s-featsirã eara sots (oaspits); di soatsãli (oaspitili) tuti, tini ti-alidzeai; mãna-aspealã soatsa
(expr: alantã mãnã) shi dauãli aspealã fatsa; feata-aestã sh-eara glarã, cum sots nu-avea
(expr: cum preaclji nu-avea, cum nu-avea altã ca ea tu lumi); cari ãl vidzu ahãt avut sh-ahãt dishtiptat cã nu-ari sots (cã nu-ari preaclji, altu ca el); nishani, fãr di sots (fãrã preaclji); ma njiclu, sots nu-avea tu giuneatsã sh-tu mushuteatsã; sotslj-a tãi lucreadzã, tini shedz; doilji eara sots (urtats); nu-nj fatsi sotslu (bãrbatlu) dzãsi nãsã; nu pot s-lj-aflu soatsa
(expr: preaclja) a gheatãljei; easti muljari tsi nu pots s-lj-aflji soatsa
(expr: preaclja, altã bunã ca nãsã); si s-ducã tri leamni soatsã
(expr: deadun); nu-avea soatsã
(expr: preaclji, vãrnã alã) ca nãsã; u chicã dinanumirea sh-aoa featsirã sotslji
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) cãtrã tu pãduri

§ sutsatã (su-tsá-tã) sf sutsãts (su-tsắtsĭ) – parei di oaspits tsi s-adunã sh-fac tsiva (sta sh-fac muabeti, lucreadzã, imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; urtãclãchi, sinastrufii, cumpanii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn