|
|
morcuv
morcuv (mór-cuvŭ) sm morcuvi (mór-cuvĭ) – unã soi di earbã cari s-aflã sh-agrã tu cãmpu ma cari, di-aradã, easti criscutã di om tu bãhce ca unã zãrzãvati, trã arãdãtsina-a ljei lungã sh-groasã, dultsi sh-bunã tu mãcari, proaspitã icã heartã tu ghelã, cu frãndzã dispãrtsãti multu, sh-cu arapuni di lilici albi sh-njits; carotã, mer dit loc
{ro: morcov}
{fr: carotte}
{en: carrot}
carotã
carotã (ca-ró-tã) sf caroti/carote (ca-ró-ti) – unã soi di earbã cari s-aflã sh-agrã tu cãmpu ma cari, di-aradã, easti criscutã di om tu bãhce ca unã zãrzãvati, trã arãdãtsina-a ljei lungã sh-groasã, dultsi sh-bunã tu mãcari, proaspitã icã heartã tu ghelã, cu frãndzã dispãrtsãti multu, sh-cu arapuni di lilici albi sh-njits; morcuv, mer dit loc
{ro: morcov}
{fr: carotte}
{en: carrot}
mer1
mer1 (mérŭ) sm meri (mérĭ) – pom di grãdinã cu frãndzã mãri, uvali, piroasi, cu lilici albi-trandafilii sh-cu-unã mushatã anju-rizmã, criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, trã fructili (mearili) mãri tsi li fatsi, di hromã veardi-aroshi-galbinã, cãrnoasi, arucutoasi shi multu nostimi tu mãcari; (fig:
1: mer = lumachi di brad i cupaci stulsitã cu meari aroshi, unã adeti di la numtãli armãneshtsã; expr:
2: mer di Stã-Mãria-Atsea Marea = mer tsi da meari tsi s-coc cãtã tu mesea-a meslui Avgustu;
3: mer di earnã = mer tsi da meari tsi s-coc toamna amãnat sh-tsãn tutã earna;
4: la merlu avdzãt, nu ti du cu saclu mari = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: măr (pom)}
{fr: pommier}
{en: apple tree}
ex: mearili sum mer (pom tsi da meari) cad; siminai un mer tu ubor; tru grãdina-a noastrã, suntu multsã meri; alicirã (anãltsarã) merlu (fig: alumachea di brad stulsitã cu meari) shi flamura pri casã
§ miric (mi-rícŭ) sm mirits (mi-rítsĭ) – mer (pom) njic; mirici
{ro: măr (pom) mic, merişor}
{fr: petit pommier}
{en: small apple tree}
§ mirici (mi-rícĭŭ) sm mirici (mi-rícĭ) – (unã cu miric)
ex: lemnul atsel ãndreptu di cari ãl leagã miricilu easti pãrintili icã dascalu tri ficior
§ mer2 (mérŭ) sn meari/meare (meá-ri) – yimisha faptã di pomlu mer, mari sh-cãrnoasã, cu simintsã tu mesi, cu chealea-aroshi-trandafilii-veardi-galbinã sh-cu-un gustu dultsi-acrishor; muzã, maioshcu; (fig:
1: mer = sin, tsãtsã; expr:
2: mer di fatsã = partea usoasã di pi fatsa-a omlui tsi easi niheamã cãtã nafoarã di-unã parti sh-di-alantã a nariljei; buca-a fatsãljei;
3: mer dit loc = (i) aripani, ripani, repã; (ii) carotã, morcuv;
4: ca merlu-atsel aroshlu = arosh ca merlu, mushat;
5: li gioc mearili cu ea = mi-agioc cu sinili-a ljei; intru tu-ashtirnut cu ea;
6: merlu s-aruts, mpadi nu cadi = s-dzãtsi cãndu laolu adunat easti-ahãntu mari, apitrusit cã un mer arcat tu lao nu poati s-treacã prit lumi shi s-agudeascã loclu;
mer3
mer3 dit loc (mérŭ-ditŭ-lócŭ) sn meari/meare dit loc (meá-ri-ditŭ-lócŭ) –
1: unã soi di earbã (cu frãndzãli tsi au mãrdzinlji cu dintsã) criscutã di om tu bãhce trã arãdãtsina-a ljei tsi sh-u-adutsi cu-unã pãtatã multu njicã, arucutoasã, aroshi, (cu-unã coadã-arãdãtsinã), bunã ti mãcari ashi proaspitã cum easti i dinjicatã tu salatã; aripani, ripani, repã;
2: unã soi di earbã cari s-aflã sh-agrã tu cãmpu ma cari, di-aradã, easti criscutã di om tu bãhce ca unã zãrzãvati, trã arãdãtsina-a ljei lungã sh-groasã, dultsi sh-bunã tu mãcari, proaspitã icã heartã tu ghelã, cu frãndzã dispãrtsãti multu, sh-cu arapuni di lilici albi sh-njits; morcuv, carotã
{ro: ridiche, morcov}
{fr: radis, carotte}
{en: radish, carrot}