DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

as1

as1 (ásŭ) sm ash (áshĭ) shi aseanj (á-seanjĭ) – cartea tsi, tu-agioclu di cãrtsã, ari tinjia-atsea ma marea (icã ari dauãli tinjii di 1 shi di 11); has, chets, monã, montsã
{ro: as}
{fr: as}
{en: ace}

§ has1 (hásŭ) sm hash (háshĭ) – (unã cu as1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aschiti

aschiti (as-chi-tí) sm aschitadz (as-chi-tádzĭ) – om tsi s-ari traptã nafoarã di lumi sh-bãneadzã singur
{ro: schimnic, pustnic, sihastru}
{fr: ermite, anachorète}
{en: hermit, recluse}
ex: shi adzã s-veadi pishtireaua iu shidea ascumtu aschitilu; bãneadzã ca un aschiti, ni s-dutsi iuva, ni-lj yini cariva; slãghi ca un aschiti

§ aschitaryio (as-chi-tar-yĭó) sm aschitaryeadz (as-chi-tar-yĭádzĭ) – loc iu bãneadzã aschitadzlji; njic mãnãstir iu bãneadzã ndoi cãlugãri diparti di lumi ca nãshti aschitadz
{ro: schit}
{fr: petit monastère}
{en: little monastery}

§ schit (schítŭ) sn schituri (schí-turĭ) shi schiti/schite (schí-ti) – (unã cu aschitaryio)
ex: shi la schit suntu ndoi cãlugãri

§ aschitlichi/aschitliche (as-chit-lí-chi) sf aschitlichi (as-chit-líchĭ) – starea tu cari s-aflã aschitadzlji; soea di banã tsi-u trec aschitadzlji; banã di om singur
{ro: sihăs-trie}
{fr: état d’ermite; vie solitaire}
{en: state of a hermit; solitary life}

§ aschitipsescu (as-chi-tip-sés-cu) (mi) vb IV aschitipsii (as-chi-tip-síĭ), aschitipseam (as-chi-tip-seámŭ), aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-sí-ri) – mi fac aschiti; bãnedz unã banã di aschiti; ãnj trec bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstri, trăi viaţă de pustnic}
{fr: devenir ermite; vivre en ermite, mener une vie solitaire}
{en: become a hermit, live a solitary life}
ex: mea, aclotsi s-aschitipsi (s-featsi aschiti)

§ aschitipsit (as-chi-tip-sítŭ) adg aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsits (as-chi-tip-sítsĭ), aschitipsiti/aschitipsite (as-chi-tip-sí-ti) – tsi s-ari faptã un aschiti; tsi bãneadzã unã banã di aschiti; tsi-sh treatsi bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstrit, care trăieşte o viaţă de pustnic}
{fr: qui devient ou vie en ermite; qui a une vie solitaire}
{en: who became a hermit, who lives a solitary life}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)

§ cãlgãritsã1 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucon

cucon (cu-cónŭ) sm, sf cuconã (cu-có-nã), cuconj (cu-cónjĭ), cuconi/cucone (cu-có-ni) – bãrbat (i muljari) nviscut tu stranji di-Ivropi (frãntseshti, a la franga, ivrupeani); (fig: cuconã = prifteasa (la gioclu di cãrtsã) unã carti multu mari, iu mash aslu (chetslu, mona) shi preftul (riga) suntu cãrtsã ma mãri)
{ro: bărbat (femeie) îmbrăcat cu haine ca din Vest}
{fr: homme (femme) habillé à l’européenne}
{en: man (woman) dressed in European clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

igumin

igumin (i-gú-min) sm iguminj (i-gú-minjĭ) – cãlugãrlu si easti caplu a unui mãnãstir, ma marli pristi tuts cãlugãrlji
{ro: egumen}
{fr: héguméne}
{en: father superior (monastery)}
ex: iguminlu-aestu fatsi multi bunets tu mãnãstir

§ iguminii/iguminie (i-gu-mi-ní-i) sf iguminii (i-gu-mi-níĭ) – tesea tsi u ari, sh-lucrul tsi-l fatsi iguminlu tu-un mãnãstir
{ro: funcţia de egumen}
{fr: fonction de héguméne}
{en: function of a father superior}
ex: dupã multã hargi amintã iguminia la un mãnãstir ndipãrtat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limonj

limonj (li-mónjĭŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – pom dit locurli caldi, cu frãndzã lutsiti, uvali (ca oulu) sh-lilici albi, tsi easti criscut di om trã yimishili mãri cãt merlu (limonj) tsi da multã dzamã acrã (tsi s-bagã tu ceai, biuturi, mãcãruri, etc.); limon, limunjeu
{ro: lămâi}
{fr: citronnier}
{en: lemon tree}
ex: floari di limonj; suntu pãduri di limonj aclo

§ limon (li-mónŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – (unã cu limonj)

§ limunjeu (li-mu-njĭéŭ) sm limunjei (li-mu-njĭéĭ) – (unã cu limonj)

§ limonji/limonje (li-mó-nji) sf limonj (li-mónjĭ) – yimisha faptã di pomlu limonj (limunjeu), cu coaja galbinã, anjurzitoari sh-cu njedzlu acru tsi da multã dzamã, tsi s-bagã tu mãcãrli sh-biuturli tsi vor acriri;
(expr: u-acãtsai di limonj = u-acãtsai di tsãtsi)
{ro: lămâie}
{fr: citron, limon}
{en: lemon}
ex: lj-bãgash shi putsãnã limonji; easti galbin ca limonja

§ limunish (li-mu-níshĭŭ) adg limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi), limunish (li-mu-níshĭ), limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi) – tsi ari unã hromã galbinã dishcljisã tsi sh-u-adutsi cu coaja di limonji; himil
{ro: limoniu, galben deschis}
{fr: qui a la couleur de la citron}
{en: that has the lemon color}
ex: lãnã limunishi (galbinã dishcljisã)

§ limunadã (li-mu-na-dã) sf limunãdz (li-mu-nắdzĭ) – biuturã tsi lu-vreadzã omlu, faptã di dzamã di limonji cu apã shi zahãri
{ro: limonadă}
{fr: limonade}
{en: lemonade}
ex: lom cãti nã limunadã tra s-n-avrãm

§ limunãgi (li-mu-nã-gí) sm limunãgeadz (li-mu-nã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi limunadã; limungi
{ro: limonadier}
{fr: limonadier}
{en: lemonade maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnãstir

mãnãstir (mã-nãs-tírŭ) sn mãnãstiri/mãnãstire (mã-nãs-tí-ri) – un loc cu bisearicã shi udadz (chilii) iu bãneadzã cãlugãrlji i cãlugãrealili; mãnister
{ro: mânăstire}
{fr: monastère}
{en: monastery, convent}
ex: mãnãstirlu s-hibã ghini, cãlugãri cãtu-s-dzãts; vai vedz un mãnãstir aspartu; aclo un mãnãstir mari sh-mushat; lu nviscurã cu stranji shi-l dusirã la un mãnãstir

§ mãnister (mã-nis-térŭ) sn pl(?) – (unã cu mãnãstir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

monã

monã (mó-nã) sf moni/mone (mó-ni) – cartea cari, tu-agioclu di cãrtsã, ari di-aradã tinjia-atsea ma marea (icã ari dauãli tinjii: 1 shi 11); as, has, kets, montsã
{ro: as}
{fr: as}
{en: ace}
ex: cãrtsãli nu suntu tuti, s-ari chirutã unã monã (un as)

§ montsã (món-tsã) sf montsi/montse (món-tsi) – (unã cu monã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã