DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrghii/cãrghie

cãrghii/cãrghie (cãr-ghí-i) sf cãrghii (cãr-ghíĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãryii, dulapi, cumarã, cushug, hivadã, misandrã
{ro: dulap în zidul casei}
{fr: petit placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tu cãrghii tsãnem cãrtsãli tsi nã lipsescu

§ cãryii/cãryie (cãr-yí-i) sf cãryii (cãr-yíĭ) – (unã cu cãrghii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crivati/crivate

crivati/crivate (cri-vá-ti) sf crivãts (cri-vắtsĭ) – momila din casã (patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã); pat, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã
{ro: pat, culcuş}
{fr: lit}
{en: bed}
ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, culcush, ashtirnut) ãlj fatsi; durnja pi-unã crivati (pat) di lemnu di nuc

§ xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn xilucrevati/xilucrevate (csi-lu-cré-va-ti) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: xilucrevat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucosh

cucosh (cu-cóshĭŭ) sm cucosh (cu-cóshĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma shi agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; nuc
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: mi-astrag ningã un cucosh (nuc); mãni vai ascuturãm cucoshlji (nutslji); s-nu dornji sum cucosh cã aumbra-a lui easti urãtã

§ cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) sf cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) – simintsa-a cucoshlui (a nuclui), stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni simintsa cãrnoasã di nãuntru, multu bunã tu mãcari; nucã
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: njicã-i ca cucoashi (nucã) sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, sãhatea); estan cucoshlu-a (nuclu-a) nostru nu-ari cucoashi (nuts); cucoashi (nucã) nu-armasi ascãlnatã; li-ascãpitã cucoashili (nutsli) cu tuti coji

§ cucushicã (cu-cu-shí-cã) sf cucushitsi/cucushitse (cu-cu-shí-tsi) – nucã njicã
{ro: nucă mică}
{fr: petite noix}
{en: small walnut}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cushug

cushug (cu-shĭúgŭ) cushudzi/cushudze (cu-shĭú-dzi) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ush sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãshug, dulapi, cumarã, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã
{ro: dulap}
{fr: armoire}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tradzi tu cushug (dulapi), arapi un misur; bagã pãnea tu cushug (dulapi)

§ cãshug2 (cã-shĭúgŭ) sn cãshu-dzi/cãshudze (cã-shĭú-dzi) – (unã cu cushug)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dugramagi

dugramagi (du-gra-ma-gí) sm dugramageadz (du-gra-ma-gĭádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marango, marengu, dulgher
{ro: tâmplar}
{fr: charpentier}
{en: carpenter}
ex: nu shidzu pi zbor (nu s-tsãnu di zbor) dugramagilu (marangolu)

§ dugramagilãchi/dugramagilãche (du-gra-ma-gi-lắ-chi) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-lắchĭ) – tehnea shi lucrul di dugramagi; lucrili fapti di dugramagi; loclu iu lucreadzã un dugramagi
{ro: tâmplărie}
{fr: menuiserie, atelier du menuisier, objets travaillés par un menuisier}
{en: carpentry}
ex: suntu hori cari bãneadzã mash cu dugramagilãchi

§ dugramagirii/dugra-magirie (du-gra-ma-gi-rí-i) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-ríĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

§ dugrãmai/dugrãmae (du-grã-má-i) sf dugrãmãi (du-grã-mắĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dulapi1/dulape

dulapi1/dulape (du-lá-pi) sf dulãchi (du-lắchĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, tsi poati si s-mutã dit un loc tu altu icã easti ncljisã tu stizmã, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cumarã, cushug, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã; (fig: dulapi = filichii, hapsi, ncljisoari, etc.)
{ro: dulap}
{fr: armoire; placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: stranjili suntu tu dulapi; bagã-u tu dulapea dit stizmã (hivadã, misandrã); sh-crutsea din cali ari dulapi; ncljidea itsido, tut tsi-avea tu dulapi; u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi; shasi mesh shidzui ncljis tu dulapi (fig: ncljisoari, filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã