ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); grailu imnã pri tu hoarã, la drãshtealã shi la moarã; dush yiptul la moarã tra s-lu matsin; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; arcã arina tu loclu tsi prindea shi moara shi nchisi ca di totna; moarã di vimtu; moarã di cafe; moarã di piper; cãnili cu ocljilj ca cheatra di moarã; adutsi apã la moarã xeanã
(expr: li ndreadzi lucrili trã altu, nu trã el); lj-imnã gura ca moara
(expr: ari gura-aspartã, zburashti multu); iu ascuchi unã hoarã, matsinã nã moarã; nu n-adusi nica fãrinã di la moarã; moara bunã sh-chetri matsinã

§ murar (mu-rárŭ) sm, sf murarã (mu-rá-rã), murari (mu-rárĭ), murari/murare (mu-rá-ri) – un tsi ari i lucreadzã la unã moarã; muljarea-a murarlui
{ro: morar, morăreasă}
{fr: meunier, meunière}
{en: miller}
ex: o murare, leagã cãnili; cãndu am apã beau yin, cãndu nu-am apã, beau apã (angucitoari: murarlu); adz va nj-aducã murarlu fãrina; pi plup sh-easti fucãrãlu di murar; di-atumtsea itsi fãtsea, cu numa-a featãljei di murar, prima-lj si dutsea

§ murãrlãchi/murãrlãche (mu-rãr-lắ-chi) sf murãrlãchi (mu-rãr-lắchĭ) – tehnea di murar
{ro: meseria de morar, morărie}
{fr: métier (travail) d’un meunier}
{en: miller’s trade (work)}
ex: sh-mutrescu murãrlãchea di tatã n hilj

(expr: tsi ncoa tsi nclo = tsi unã, tsi altã; si ncljidem zborlu, aestã easti)
{ro: încolo}
{fr: de là}
{en: there, that side, the other side}
ex: trapsi nclo (cãtrã-aclo); va-nj fug nclo (cãtrã-aclo), diparti; nclo (cãtrã tu-atsea parti) l-vidzui; ncoa, nclo alãgai (alãgai sh-di-aestã parti sh-di-alantã); yin di nclo (di di-alantã parti)

§ nclotsi/nclotse (ncló-tsi) adv – (unã cu nclo)
ex: sh-cama nclotsi (cãtrã-aclo), capidane!

§ ãnclo (ãn-cló) adv – (unã cu nclo)
ex: voi, rumãnjlji, di-ashi ãnclo (di-aclo, diparti)

§ ãnclotsi/ãnclotse (ãn-cló-tsi) adv – (unã cu nclo)

§ nculo (ncu-ló) adv – aclo, ma nclo, di-aclo, di diparti
{ro: încolo, de acolo, de departe}
{fr: là, de là, de loin}
{en: there, from there, from a distance}
ex: tricurã nculo (nclo); nculo (di-alantã parti) di arãu; di nculo (di diparti)

§ nculea (ncu-leá) adv –
1: di-aestã parti; cãtrã-aoa, ncoa, ãncoa, ncoatsi, ãncoatsi;
2: di-alantã parti; di-atsea parti; cãtrã-aclo; nclo, ãnclo, nclotsi, ãnclotsi;
(expr: di-aoa shi nculea = di-aoa shi nclo, di-aoa sh-ninti)
{ro: încoace; încolo}
{fr: de ce côté-ci; de ce côté-là}
{en: here, this side; there, the other side}
ex: nu yinu nculea (ncoa); cã di aoa nculea
(expr: di-aoa shi nclo; di-aoa sh-ninti), apili va s-curã totna; apili di-aoa nculea nu va hibã tsãnuti tu cljai; di-aoa nculea s-ti aveglji singur s-nu pats tsiva

§ ãnculea (ãn-cu-leá) adv – (unã cu nculea)

§ anculea (an-cu-leá) adv – (unã cu nculea)

§ dinclo (din-cló) adv – di-alantã parti di loclu iu s-aflã atsel tsi zburashti; di-alantã parti; ma nclo; naparti, anaparti, dindi, didindi
{ro: dincolo}
{fr: au delà, loin, de l’autre coté}
{en: over there, on the other side}
ex: arupsirã dinclo (ma nclo); dinclo (de-alantã parti) di cãshari; alipidã dinclo di dzeanã

§ dinclotsi (din-cló-tsi) adv – (unã cu dinclo)

§ ampãrat (am-pã-rátŭ) adg ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrats (am-pã-rátsĭ), ampãra-ti/ampãrate (am-pã-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ ampãra-ri/ampãrare (am-pã-rá-ri) sf ampãrãri (am-pã-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ambuts (am-bútsŭ) (mi) vb IV shi I ambutsãi (am-bu-tsắĭ) shi ambutsai (am-bu-tsáĭ), ambutsam (am-bu-tsámŭ), ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã) shi ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsãri/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) shi ambutsari/ambutsare (am-bu-tsá-ri) –
1: (pravda) intrã (agudeashti, ntsapã, s-alumtã) cu coarnili pri/cu cariva; mbuts, mbut, ambuir, mbuir, ampar;
2: trec unã sulã prit truplu-a unui njel; (tu chirolu veclju) hig un par sturghisit sh-hiptu n loc, tu truplu-a unui om tsi voi s-lu vatãm (tra s-treacã prit mãri tiranji ninti ca s-moarã); bag tu sulã;
3: ntsap cu un ac (un schin, unã penurã, etc.); ntsap, schin, yispinedz
{ro: împunge; trage în ţeapă; înţepa}
{fr: encorner; empaler; piquer}
{en: gore, stab (with horns); impale; prick}

§ ambutsãt1 (am-bu-tsắtŭ) adg ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã), ambutsãts (am-bu-tsắtsĭ), ambutsãti/ambutsãte (am-bu-tsắ-ti) –
1: tsi easti ambuirat; mbutsat, mbutat, ambuirat, mbuirat, ampãrat;
2: tsi easti bãgat tu sulã;
3: tsi easti ntsãpat; schinat, yispinat
{ro: împuns; tras în ţeapă; înţepat}
{fr: encorné; empalé; piqué}
{en: gored, stabbed (with horns); impaled; pricked}

§ ambutsat (am-bu-tsátŭ) adg ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsats (am-bu-tsátsĭ), ambutsa-ti/ambutsate (am-bu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ ambutsã-ri1/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva;
1: ambuirari; mbutsari, mbutari, ambuirari, mbuirari, ampãrari;
2: bãgari tu sulã;
3: ntsãpari, schinari, yispinari
{ro: acţiunea de a împunge; de a trage în ţeapă; de a înţepa; împungere, tragere în ţeapă, înţepare}
{fr: action d’encorner; d’empaler; de piquer}
{en: action of goring, of stabbing (with horns); of impaling; of pricking}

§ ambutsa-ri/ambutsare (am-bu-tsá-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbuts1 (mbútsŭ) vb IV shi I mbutsãi (mbu-tsắĭ) shi mbutsai (mbu-tsáĭ), mbutsam (mbu-tsámŭ), mbutsãtã (mbu-tsắ-tã) shi mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsãri/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) shi mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) – (unã cu ambuts)
ex: vãtsli si mbutsã cu coarnili; njeljlji si mbutsã (s-alumtã cu coarnili) tu virdeatsã; lu nvitsã s-lu mbutsã (s-da cu coarnili)

§ mbutsãt1 (mbu-tsắtŭ) adg mbutsãtã (mbu-tsắ-tã), mbutsãts (mbu-tsắtsĭ), mbutsãti/mbutsãte (mbu-tsắ-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ mbutsat (mbu-tsátŭ) adg mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsats (mbu-tsátsĭ), mbutsati/mbutsate (mbu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ mbutsãri1/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbuts2 (mbútsŭ) sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva; mbuirari; mbutsari, mbutsãri, mbuirari, etc. {ro împungere}
{fr: coup de corne (en parlant des moutons, des boeufs, etc.)}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: nãs mi-ascãpã di mbutslu-a njelui cã eara s-mi vatãmã

§ mbut1 (mbú-tŭ) (mi) vb I mbutai (mbu-táĭ), mbutam (mbu-támŭ), mbutatã (mbu-tá-tã), mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: tsap s-ti mbutã (s-ti-ambuirã)

§ mbutat (mbu-tátŭ) adg mbutatã (mbu-tá-tã), mbutats (mbu-tátsĭ), mbutati/mbutate (mbu-tá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) sf mbutãri (mbu-tắrĭ) – (unã cu ambuirari)

28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
29: va-nj talj apã dit prash s-u badz tu tseapi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva va s-aspunã cã un lucru lj-easti unã, cã nu-l mealã)
{ro: apă}
{fr: eau}
{en: water}
ex: unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); apa di fãntãnã nu s-alãceashti; dã-nj nã chicã di-apã; tricum nã apã mari (fig: amari; arãu mari); moashi di atseali tsi tsãn apili
(expr: moashi gioanã, mãyistrã); apa mintitã
(expr: apã alãcitã) cuciubi adutsi; apa totna s-toarnã iu lj-eara cupanja veaclji; nchisirã ntr-apã la arãu
(expr: dusirã s-lja apã di la-arãu); nj-yini apa-atsea minuta
(expr: nj-yini s-mi chish); cari va sã-sh facã apa?
(expr: si s-chishi?); armasi sã-sh facã apa
(expr: sã s-chishi); sh-fãtsea feata apa
(expr: s-chisha feata); vã fãtsets apa minutã
(expr: vã chishats); easti apã di lituryii
(expr: easti fãrã stepsu); lji nvitsai apili
(expr: huili); muljarea ts-lja apa
(expr: tsã nveatsã huili) sh-deapoea ti ncalicã; adrash guvã tu-apã
(expr: nu-adrash tsiva dip); avea faptã nã guvã ntr-apã
(expr: nu-avea faptã tsiva dip); apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; di apã tsi doarmi s-tsã hibã fricã; apa, foclu sh-muljarea nu-au pisti; apa stãtutã amputi; apa pãnã nu s-alãceashti nu s-limpidzashti; asudai sum limbã

§ apshoarã (ap-shĭŭá-rã) sf apshoari/apshoare (ap-shĭŭá-ri) – apã putsãnã, apã njicã; (fig: apshoarã = mãcari cu multã dzamã apãtoasã)
{ro: apă puţină}
{fr: eau (en petite quantité)}
{en: water (in small amounts)}

§ apãtos (a-pã-tósŭ) adg apãtoasã (a-pã-tŭá-sã), apãtosh (a-pã-tóshĭ), apãtoasi/apãtoase (a-pã-tŭá-si) – tsi ari (multã) apã; tsi easti ca apa; tsi easti mplin cu apã; tsi easti moali ca apa; tsi sh-u-adutsi cu apa; tsi ari dzamã multã, easti dzãmos; apãtios, apos, vlãngos, vãltos, nutios
{ro: apos}
{fr: aqueux}
{en: watery}
ex: locuri apãtoasi; ghelã apãtoasã (cu dzamã multã); fãtsesh aloatlu apãtos (cu apã multã, moali); loclu apãtos (vlãngos, vãltos) nu-i bun trã casã

§ apãtios (a-pã-ti-ósŭ) adg apãtioasã (a-pã-ti-ŭá-sã), apãtiosh (a-pã-ti-óshĭ), apãtioa-si/apãtioase (a-pã-ti-ŭá-si) – (unã cu apãtos)
ex: pirde apãtios di pi oclji

§ apos (a-pósŭ) adg apoasã (a-pŭá-sã), aposh (a-póshĭ), apoasi/apoase (a-pŭá-si) – (unã cu apãtos)

§ apãtusescu (a-pã-tu-sés-cu) (mi) vb IV apãtusii (a-pã-tu-síĭ), apãtuseam (a-pã-tu-seámŭ), apãtusitã (a-pã-tu-sí-tã), apãtusiri/apãtusire (a-pã-tu-sí-ri) – umplu di apã; lj-adavgu apã (ma multã) sh-u fac luguria ma moali (unã mãcari ma dzãmoasã); l-fac apãtos; l-molj tu apã
{ro: umple cu apă; deveni apos}
{fr: remplir d’eau; devenir aqueux; rendre mou, s’amollir}
{en: fill with water; become watery; become soft}
ex: truplu nji s-apãtusi (nj-si featsi ma moali, ma molav)

§ apãtusit (a-pã-tu-sítŭ) adg apãtusitã (a-pã-tu-sí-tã), apãtusits (a-pã-tu-sítsĭ), apãtusiti/apãtusite (a-pã-tu-sí-ti) – tsi easti umplut cu apã; tsi-lj s-ari adãvgatã apã sh-faptã moali; tsi s-featsi apãtos
{ro: umplut cu apă, apos}
{fr: rempli d’eau; aqueux; mou, amolli}
{en: filled with water; watery; soft}

§ apãtusiri/apãtusire (a-pã-tu-sí-ri) sf apãtusiri (a-pã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-umpli cu apã, lji s-ari adãvgatã apã shi faptu moali
{ro: acţiunea de a umple cu apă; de a deveni apos}
{fr: action de remplir d’eau; de devenir aqueux; de rendre mou, de s’amollir}
{en: action of filling with water; of becoming watery; of becoming soft}

{ro: acţiunea de a apuca, de a prinde, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, etc.}
{fr: action de saisir, de s’emparer de, etc.}
{en: action of seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, etc.}
ex: cãmpul apucat (acãtsat) di somnu

§ apca-ri/apcare (ap-cá-ri) sf apcãri (ap-cắrĭ) – (unã cu apucari)

§ apucãturã (a-pu-cã-tú-rã) sf apucãturi (a-pu-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apucã tsiva; atsea tsi apucã un; acãtsãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.
{ro: apucătură, obicei, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: grasp, catch; habit, bad behaviour}
ex: arali apucãturi (hui, hãri) vidzui la hilj-tu

§ neapucat (nea-pu-cátŭ) adj neapucatã (nea-pu-cá-tã), neapucats (nea-pu-cátsĭ), neapucati/neapucate (nea-pu-cá-ti) –
1: tsi nu easti acãtsat di cariva; tsi nu easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; neacãtsat, neapruftusit, ninchisit, neahiursit, etc.;
2: numã tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si s-ducã la drats, tu nec s-njargã, etc.); blãstimat, andihrist, etc.
{ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, afurisit, lua-l-ar dracul!}
{fr: qui n’est pas saisi, n’est pas emparé de, etc.; maudit; que le diable l’emporte!, qu’il s’en aille au diable!}
{en: who is not seized, not grabbed, not caught, etc.; cursed, damned; go to hell!}
ex: neapucata (blãstimata) va si s-mãritã; neapucata (blãstimata) di norã, tsi sh-nu sh-apucã!

§ neapcat (neap-cátŭ) adj neapcatã (neap-cá-tã), neapcats (neap-cátsĭ), neapcati/neapcate (neap-cá-ti) – (unã cu neapucat)
ex: s-plãteascã la hani berli a neapcatslor a lor bãrbats (a bãrbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-ducã la drats); mori, lai neapcatã (lai, blãstimatã, s-ti lja draclu)

§ neapucari/nea-pucare (nea-pu-cá-ri) sf neapucãri (nea-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apucã di tsiva; neacãtsari; neapruftusiri, ninchisiri, neahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu apuca, de a nu prinde, de a nu ajunge la timp, etc.; neapucare, neprindere, neajungere la timp, etc.}
{fr: action de ne pas saisir, de ne pas s’emparer, etc.}
{en: action of not seizing, of not grabing, of not catching, of not getting, of not being on time, etc.}

§ neapca-ri/neapcare (neap-cá-ri) sf neapcãri (neap-cắrĭ) – (unã cu neapucari)

(expr: ãlj si featsi fricã icã ari moartã)

§ arãtsit (a-rã-tsítŭ) adg arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsits (a-rã-tsítsĭ), arãtsiti/arãtsite (a-rã-tsí-ti) –
1: tsi easti faptu s-hibã cama aratsi; cari-aducheashti cã lj-easti ca arcoari; frigurat;
2: cari ari lãndzidzãtsã di itia cã ari statã tu arãtsimi; tsi ari loatã (lu-ari acãtsatã) arcoari; tsi ari hivritã; arcurat, hivrit, plivricit, plivircit, plivritusit, plirutusit
{ro: răcit}
{fr: refroidi}
{en: chilled}

§ arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) sf arãtsiri (a-rã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-arãtseashti tsiva (i cariva); arcurari, hivriri, plivriciri, plivirciri, plivritusiri, plirutusiri
{ro: acţiunea de a răci; răcire}
{fr: action de refroidir}
{en: action of chilling}

§ arãtsimi/arãtsime (a-rã-tsí-mi) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aratsi; arcoari, arãcoari, rãcoari, rcoari, arcurami, frig;
2: lãngoarea tsi poati s-u-acatsã atsel tsi sta tu-arcoari, tu vimtu aratsi; arcurari, arãtsiri; (fig: arãtsimi = ahapsi, filichii, ncljisoari, budrumi, zãndani)
{ro: frig, răceală}
{fr: froid, froideur, réfroidissement}
{en: cold, chilliness, cooling down}
ex: tu munti, arãtsimea-a noptsãlor di primuvearã easti minutã; blãstem di-arãtsimi s-avets trã eta-a etilor; lo arãtsimi (arãtsi, lãndzidzã); si sta tu arãtsimi (fig: filichii, budrumi)

§ arcoa-ri/arcoare (ar-cŭá-ri) sf – atsea tsi u fatsi aera tra s-hibã aratsi; atsea tsi aducheashti omlu cãndu nu-ari cãldurã (icã easti arãtsit); arãcoari, rãcoari, acroari, rcoari, frig, arcurami, arãtsimi;
(expr: creapã chetrili di-arcoari = fatsi multã arcoari)
{ro: frig, răceală}
{fr: froid}
{en: cold}
ex: dzua ploai, noaptea-arcoari (arãtsimi); adra guvojdi cu dintsãlj, ahãt trimura di-arcoari!

§ arãcoari/arãcoare (a-rã-cŭá-ri) sf arãcori (a-rã-córĭ) – (unã cu arcoari)

§ rãcoari/rãcoare (rã-cŭá-ri) sf rãcori (rã-córĭ) – (unã cu arcoari)
ex: cãndu nj-easti rãcoari

§ rcoari/rcoare (rcŭá-ri) sf rcori (rcórĭ) – (unã cu arcoari)

§ acroari/acroare (a-crŭá-ri) sf acrori (a-crórĭ) – (unã cu arcoari)

§ arcuredz (ar-cu-rédzŭ) vb IV arcurai (ar-cu-ráĭ), arcuram (ar-cu-rámŭ), arcuratã (ar-cu-rá-tã), arcurari/arcurare (ar-cu-rá-ri) – (unã cu arãtsescu)
ex: arcurã chirolu (arãtsi, s-featsi cama aratsi)

§ arcurat (ar-cu-rátŭ) adg arcuratã (ar-cu-rá-tã), arcurats (ar-cu-rátsĭ), arcurati/arcurate (ar-cu-rá-ti) – (unã cu arãtsit)
{ro: răcit}
{fr: refroidi; qui a pris froid}
{en: cooled, chilled; caught a cold}
ex: feata easti arcuratã, lo arcoari

§ arcurari/arcurare (ar-cu-rá-ri) sf arcurari (ar-cu-rắrĭ) – (unã cu arãtsiri)

§ arcurami/ar-curame (ar-cu-rá-mi) sf fãrã pl – arcoari, arãcoari, rãcoari, arãtsi-mi
{ro: frig, răceală}
{fr: froid, froideur, réfroidissement}
{en: cold, chilliness, coldness}

§ arcuros (ar-cu-rósŭ) adg arcuroasã (ar-cu-rŭá-sã), arcurosh (ar-cu-róshĭ), arcuroasi/arcuroase (ar-cu-rŭá-si) – tsi easti aratsi, tsi adutsi arcoari; (om) tsi nu poati s-aravdã multu arcoarea; tsi lj-easti arcoari multã; aratsi, friguros
{ro: friguros, rece, glacial}
{fr: frileux, glacial, qui a froid}
{en: sensitive to cold; who is (feels) cold}
ex: chirolu eara arcuros (aratsi); arcuroasili furtunj (tsi-aduc arcurami, tsi suntu arãts); om arcuros (tsi nu poati s-aravdã multu arcoarea)

{fr: reposé, tranquillisé}
{en: rested, calmed down}
ex: armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã (isihãsitã, isihã)

§ arihãtipsiri/arihãtip-sire (a-ri-hã-tip-sí-ri) sf arihãtipsiri (a-ri-hã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva arihãtipseashti; isihãsiri, irinipsiri, discurmari, dizvursiri, dispustusiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpã-siri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni, de a (se) linişti; repauzare; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) tranquilliser; repos}
{en: action of resting, of calming down; rest}

§ arãhãtipsescu (a-rã-hã-tip-sés-cu) (mi) vb IV arãhãtipsii (a-rã-hã-tip-síĭ), arãhãtipseam (a-rã-hã-tip-seámŭ), arãhãtipsitã (a-rã-hã-tip-sí-tã), arãhãtipsiri/arãhãtipsire (a-rã-hã-tip-sí-ri) – (unã cu arihãtipsescu)

§ arãhãtipsit (a-rã-hã-tip-sítŭ) adg arãhãtipsitã (a-rã-hã-tip-sí-tã), arãhãtipsits (a-rã-hã-tip-sítsĭ), arãhãtipsi-ti/arãhãtipsite (a-rã-hã-tip-sí-ti) – (unã cu arihãtipsit)

§ arãhãtipsiri/arãhãtipsire (a-rã-hã-tip-sí-ri) sf arãhãtipsiri (a-rã-hã-tip-sírĭ) – (unã cu arihãtipsiri)

§ arihãtlã-chi/arihãtlãche (a-ri-hãt-lắ-chi) sf arihãtlãchi (a-ri-hãt-lắchĭ) – (unã cu arihati)

§ arihãtos (a-ri-hã-tósŭ) adg arihãtoasã (a-ri-hã-tŭá-sã), arihãtosh (a-ri-hã-tóshĭ), arihãtoasi/arihãtoase (a-ri-hã-tŭá-si) – (lucru) tsi da arihati (tsi isihãseashti, tsi dizvurseashti, etc.)
{ro: liniştitor}
{fr: tranquillisant}
{en: tranquillising, soothing}
ex: locuri arihãtoasi (tu cari omlu sh-aflã arihati, tsi isihãsescu)

1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã

§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)

§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}

§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)

§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)

§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)

§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)

§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ azuri-ri/azurire (a-zu-rí-ri) sf azuriri (a-zu-rírĭ) – (unã cu arujiri)

(expr: l-ded dipadi) sh-lu bãtui; u-ashtirnurã tutã calea
(expr: teasirã chetsrã i cãldãrãmi pri cali); ashtirnets trã culcari
(expr: ndridzets crivatea, tindets vilendzãli pri loclu iu va si s-doarmã); cãndu u-ashtirnu sh-birbiljlu
(expr: cãndu nchisi s-batã dipriunã); mi ashtirnui tu beari (shidzui s-beau sh-nu-astãmã-tseam); di-asearã u-ashtirnurã la hani
(expr: s-curdusirã pri beari tutã noaptea); furlji u-au tru minti si s-ashtearnã
(expr: s-nu mata furã, s-facã unã banã shi s-lucreadzã ca tuts alantsã oaminj); ficiorlu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti, bãgã minti); multu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti), nu easti ca ma ninti; Culachi nu s-ashtirnea la lucru
(expr: nu shidea tu-un lucru, s-lucreadzã cuminti, ca tutã dunjaea); pri lucru si s-ashtearnã, nu-lj s-ashtirnea curlu
(expr: nu s-ashtirnea pri lucru; nu-l trãdzea inima s-lucreadzã; nu s-acãtsa s-lucreadzã); trã nã Lenã culunjatã, nu-nj s-ashtearnã dzua tutã
(expr: nu mi-acatsã loclu); sh-cara lu-ashtirnu pri shcop
(expr: sh-cara l-bãtu ghini), lj-ascãpirarã ocljilj; ti-ashtirnai
(expr: spush aralili tsi-ai faptã) la dascal

§ ashtirnut1 (ash-tir-nútŭ) adg ashtirnutã (ash-tir-nú-tã), ashtirnuts (ash-tir-nútsĭ), ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – tsi easti tes pri tsiva; tsi easti bãgat s-shadã (tsi shadi) pri tsiva; tes, curdusit, etc.;
(expr: om ashtirnut = om di besã, cu mintea salami, tsi mindueashti ghini, tsi sh-veadi di lucrul a lui, etc.)
{ro: aşternut, aşezat, etc.}
{fr: étendu, assis, etc.}
{en: spread out, layed out, who sits down, etc.}
ex: pri-ashtirnuta (teasa mpadi) a mea tãmbari; unã padi ashtirnutã (acupiritã) cu earbã; calea ashtirnutã tutã cu chetri; calea ashtirnutã mash cu-asimi
(expr: cu-asimi teasã pri cali, tu loc di chetsrã); tora el easti om ashtirnut
(expr: di besã, cu minti, tsi sh-mutreashti lucrul salami)

§ ashtirnat (ash-tir-nátŭ) adg ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtirnats (ash-tir-nátsĭ), ashtirnati/ash-tirnate (ash-tir-ná-ti) – (unã cu ashtirnut1)
ex: eara cu mintea la loc, ashtirnatã shi nu vrea s-lu-ascultã; ahtari featã mushatã, cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat; eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu sh-eara di lishoarili

§ ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) sf ashtearniri (ash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashtearni tsiva
{ro: acţiunea de a aşterne; de a (se) aşeza; etc.}
{fr: action d’étendre; de mettre sur; de s’asseoir; etc.}
{en: action of spreading out, of laying out; of sitting down; etc.}
ex: casa va ashtirneari (ndridzeari)

§ ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-neá-ri) sf ashtirneri (ash-tir-nérĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) sf ashtirnãri (ash-tir-nắrĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ dishternu (dish-tér-nu) vb III, II shi I dishtirnui (dish-tir-núĭ) shi dishtirnai (dish-tir-náĭ), dishtirneam (dish-tir-neámŭ) shi dishtirnam (dish-tir-námŭ), dishtirnutã (dish-tir-nú-tã) shi dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) shi dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) shi dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) – disfac sh-adun ashtirnutlu-a crivatiljei, misalea di pri measã, chilimea di mpadi, etc.
{ro: dez-aşterne; desface patul}
{fr: défaire le lit; ôter le tapis des chambres}
{en: undo the bed; take off the room carpet}
ex: dishternu (li-adun lucrili din) casa cã eara s-avdi fricã

§ dishtirnut (dish-tir-nútŭ) adg dishtirnutã (dish-tir-nú-tã), dishtirnuts (dish-tir-nútsĭ), dishtirnuti/dishtirnute (dish-tir-nú-ti) – (patlu) tsi-lj s-ari scoasã ashtirnutlu (vilendza, sindonea shi cãpitunjili); measa) tsi-lj s-ari sculatã misalea; (udãlu) tsi-lj s-ari scoasã chilimea
{ro: dez-aşternut; (patul) desfăcut}
{fr: défait (lit); ôté (tapis d’une chambre)}
{en: undone (bed); taken off (room carpet)}

§ dishtirnat (dish-tir-nátŭ) adg dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtirnats (dish-tir-nátsĭ), dishtirnati/dishtirnate (dish-tir-ná-ti) – (unã cu dishtirnut)

§ dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) sf dishtearniri (dish-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishtearni tsiva (un ashtirnut di pat, misali di pri-unã measã, etc.)
{ro: acţiunea de a dez-aşterne; de a desface patul}
{fr: action de défaire le lit; d’ôter le tapis des chambres}
{en: action of undoing the bed; of taking off the room carpet}

§ dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) sf dishtirneri (dish-tir-nérĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) sf dishtirnãri (dish-tir-nắrĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ neashtirnut (neash-tir-nútŭ) adg neashtirnutã (neash-tir-nú-tã), neashtirnuts (neash-tir-nútsĭ), neashtirnuti/neashtirnute (neash-tir-nú-ti) – tsi nu easti tes pri tsiva; (pat) tsi nu easti ashtirnut (ndreptu);
(expr: om neashtirnut = om tsi nu para lucreadzã, tsi nu sh-ari faptã casã sh-fumealji, tsi nu pots s-lji fats besã, etc.)
{ro: neaşezat, neaşternut, etc.}
{fr: qui n’est pas étendu; débraillé, sans tenue}
{en: who is not seated down, untidy, hardly decent}
ex: ficior neashtirnut ninga
(expr: tsi-alagã prit cãljuri fãrã s-facã tsiva, tsi nu si nsurã ninga, tsi nu sh-para caftã lucru, etc.)

§ neashtirnat (neash-tir-nátŭ) adg neashtirnatã (neash-tir-ná-tã), neashtirnats (neash-tir-nátsĭ), neashtirnati/neashtirnate (neash-tir-ná-ti) – (unã cu neashtirnut)
ex: sh-eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu-sh eara di lishoarili shi di muljerli neashtirnati
(expr: tsi suntu apreasi tu minti, tsi nu pots s-lã fats besã)

§ neashtearni-ri/neashtearnire (neash-teár-ni-ri) sf neashtearniri (neash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ashtearni (cãndu tsiva nu easti ashtirnut)
{ro: acţiunea de a nu aşterne; de a nu (se) aşeza}
{fr: action de ne pas (s’)étendre; de ne pas s’asseoir}
{en: action of not spreading out, of not laying out; of not sitting down}

§ neashtirneari/neashtirneare (neash-tir-neá-ri) sf neashtirneri (neash-tir-nérĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ neashtirna-ri/neashtirnare (neash-tir-ná-ri) sf neashtirnãri (neash-tir-nắrĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ ashtirnut2 (ash-tir-nútŭ) sn ashtirnuturi (ash-tir-nú-turĭ) shi ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – loclu ndreptu cu vilendzã sh-cãpitãnj tra s-doarmã omlu; shtirnut, crivati, pat, strozmã, shiltei, dushec;
(expr:
1: intru tu-ashtirnut = mi bag s-dormu;
2: escu tu-ashtirnut = hiu lãndzit;
3: (bãrbat) mi bag (intru) tu-ashtirnut cu-unã muljari = u ncalic, u-ambairu, u mpihiur, etc.)
{ro: aşternut, pat}
{fr: lit, literie, couche}
{en: bed, bedding}
ex: ari ashtirnuti groasi; ashtirnut (strozmã) di palji; s-frãngã vruta-nj tu-ashtirnut; s-nji dai moara di piper di sum ashtirnut; armasirã tu-ashtirnut mash featili singuri; intrai tu ashtirnut
(expr: mi bãgai s-dormu)

§ shtirnut (shtir-nútŭ) sn shtirnuturi (shtir-nú-turĭ) – (unã cu ashtirnut2)
ex: s-doarmã tru un shtirnut (pat, crivati)

§ ashtirnãmintu (ash-tir-nã-mín-tu) sn ashtirnãminti/ashtirnãminte (ash-tir-nã-mín-ti) shi ashtirnãminturi (ash-tir-nã-mín-turĭ) – unã soi di cuvertã tsi s-bagã pri cal sum sãmar tra s-nu-lj facã arãnj a calui; ashtirnumintu, cuvertã
{ro: iblâncă}
{fr: chabraque (couverture en laine de chèvre)}
{en: blanket used to put on horses}
ex: scoasim ashtirnãmintili a caljlor

§ ashtirnumintu (ash-tir-nu-mín-tu) sn ashtirnuminti/ashtirnu-minte (ash-tir-nu-mín-ti) shi ashtirnuminturi (ash-tir-nu-mín-turĭ) – (unã cu ashtirnãmintu)