DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

birã

birã (bí-rã) sf biri/bire (bí-ri) – biuturã cari, deadun cu yinlu sh-arãchia easti multu vrutã di lao (cã ari sh-niheamã shpirtu tu nãsã), faptã cu hirbearea tu apã (sh-deapoea aprindearea) a gãrnutsãlor di grãni (ma multu di ordzu) fitrusiti, uscati shi mãtsinati, tu cari s-bagã shi ndauã lilici galbini-verdzã (scoasi di unã earbã ascãlnãtoari), tra s-lji da unã-anjurizmã sh-un gustu amar
{ro: bere}
{fr: bière}
{en: beer}
ex: caftã birã cu mize

§ birãrii/birãrie (bi-rã-rí-i) sf birãrii (bi-rã-ríĭ) – unã soi di hani faptã maxus trã oaminjlji tsi vor s-aibã un loc iu si s-ducã tra s-bea unã birã, singuri i cu oaspits
{ro: berărie}
{fr: brasserie}
{en: beer house, pub}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacurizic

cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}

§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)

§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}

§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)

§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucureci

cucureci (cu-cu-récĭŭ) sm cucureci (cu-cu-récĭ) – mize faptu di matsã mpiltiti, bãgati pri-unã sulã njicã shi fripti pri foc (multi ori cu cumãts di hicat, inimã, plimunj, etc. bãgati nãuntru); cucuruz, arumani
{ro: aperitiv de maţe fripte}
{fr: brochette de l’intestin}
{en: intestines broiled on a skewer}

§ cucuruz (cu-cu-rúzŭ) sm cucuruji (cu-cu-rújĭ) – (unã cu cucureci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumandã

cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti

§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)

§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}

§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ihtizai/ihtizae

ihtizai/ihtizae (ih-ti-zá-i) sf ihtizãi (ih-ti-zắĭ) – atsea tsi lipseashti ca un lucru si s-facã (s-hibã ghini, etc.); atsea tsi-lj lipseashti a unui tra sã-sh treacã bana cum sh-u va; ihtizã, htizã, lipsitã, nivolji, ananghi
{ro: lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ihtizai (ananghi) di-aestã lugurii; ihtizai (ananghi) am mini ta s-grescu; s-alumtã cu ihtizãili (anãnghiurli) a banãljei; avurã ihtizai (ananghi) ca s-aleagã un amirã

§ ihtizã (ih-ti-zắ) sm ihtizadz (ih-ti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)

§ htizã (hti-zắ) sm htizadz (hti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)
ex: am mari htizã (nivolji, ananghi)

§ itizãescu (i-ti-zã-ĭés-cu) (mi) vb IV itizãii (i-ti-zã-íĭ), itizãeam (i-ti-zã-ĭámŭ), itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãiri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) – nj-lipseashti tsiva, easti ihtizai
{ro: mizerifica}
{fr: occasioner des besoins}
{en: make someone to lack something}
ex: shi itizãeashti (shi ihtizai easti) fumealja di cu njicãzã

§ itizãit (i-ti-zã-ítŭ) adg itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãits (i-ti-zã-ítsĭ), itizãiti/itizãite (i-ti-zã-í-ti) – tsi easti ihtizai
{ro: mizerificat}
{fr: occasioné des besoins}
{en: made to lack something}

§ itizãi-ri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) sf itizãiri (i-ti-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ihtizai
{ro: acţiunea de a mizerifica}
{fr: action d’occasioner des besoins}
{en: action of making someone to lack something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mize

mize (mi-zé) sm mizedz (mi-zédzĭ) shi mizadz (mi-zádzĭ) – cumãts di mãcari (carni friptã, cash, masini, etc.) tsi s-lja ninti di measã tra s-lã si dishcljidã orixea-a oaminjlor; cumãts di mãcari tsi s-da la oaspits cãndu suntu chirnisits cu yin i arãchii (tra s-u bea ma ghini); mizei, mizilãchi; (fig: mize = lucru njic, dip tsiva)
{ro: aperitiv, mezelâc}
{fr: hors d’oeuvres}
{en: hors d’oeuvres}
ex: mizelu a luchilor gumarlu easti; gioacã pri un cicior, cã lã yini un mize trã mãcari

§ mizei/mizee (mi-zé-i) sf mizei (mi-zéĭ) – (unã cu mize)
ex: lã ded cãti nã mizei shi cãti nã rãchii

§ mizilãchi/mizilãche (mi-zi-lắ-chi) sf mizilãchi (mi-zi-lắchĭ) – (unã cu mize)
ex: lja nã mizilãchi (un mize); ti nãs, nã ocã di friptalj easti unã mizilãchi (fig: dip tsiva, un lucru njic, ca un mize)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nivolji/nivolje

nivolji/nivolje (ni-vó-lji) sf nivolj (ni-vóljĭ) shi nivoljuri (ni-vó-ljĭurĭ) – atsea tsi-lj lipseashti a unui tra sã-sh treacã bana cum sh-u va; atsea tsi lipseashti ca un lucru si s-facã (si s-facã ghini); chideri shi taxirãts tsi fac bana amarã; ananghi, ihtizai, ihtizã, hti-zã, lipsitã; halã, chideri, taxirati, lãngoari
{ro: nevoie, nenorocire, mizerie}
{fr: peine, misère}
{en: pains, trouble, misery}
ex: shi-nj lu bat nivoljli (taxirãtsli, ihtizãili); ti arali sh-ti nivoljuri (anãnghiuri); moartea cari poati nivoljurli (anãnghiurli) s-li-astingã; cãdzurã ahãti nivolj (taxirãts) pristi noi; cu nivolja (lãngoarea) n casã, hãrgiuii multu; am multi nivolj (ihtizãi)

§ anivolji/anivolje (a-ni-vó-lji) sf anivolj (a-ni-vóljĭ) shi anivoljuri (a-ni-vó-ljĭurĭ) – (unã cu nivolji)
ex: multi anivolj nã vinjirã pri cap

§ nivoljin (ni-vó-ljinŭ) adg nivoljinã (ni-vó-lji-nã), nivoljinj (ni-vó-ljinjĭ), nivoljini/nivoljine (ni-vó-li-nji) – tsi-lj lipseashti tsiva; tsi s-aflã tu nivolji; tsi ari ananghi di tsiva
{ro: nevoiaş, nenorocit}
{fr: besogneux, misérable, celui qui se trouve en ambarras}
{en: needy, miserable}
ex: glarã shi nivoljinã (mplinã di hãljuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shulundu

shulundu (shĭu-lún-du) adg shulundã (shĭu-lún-dã), shulundzã (shĭu-lún-dzã), shulundi/shulunde (shĭu-lún-di) – (lucru) faptu ca di-un glar; glãrescu, hutsãscu, etc.
{ro: prostesc, mizerabil}
{fr: stupide, misérable}
{en: stupid, miserable}
ex: zburãri shulundã (glãreascã); shulundã (urutã) banã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã