|
|
copan1
copan1 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) – ficiuric njic, nat, gad, ficiuric; fig: copan = njic, mixos)
{ro: copilaş; mucos, insolent}
{fr: petit enfant, gamin; morveux, insolent}
{en: small child}
ex: un copan (nat) ãnfãshat; un copan
(expr: mixos) di ficior; hii copan
(expr: njic, mixos) ninga
mixã
mixã (míc-sã) sf mixi/mixe (míc-si) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, ari sirmii, aremã); muc, mucã, mir, njir;
(expr:
1: ãlj ljau mixa = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: om tsi-lj curã mixili; dã-lj shimia si sh-la mixili (si sh-curã narea, si sh-ashteargã narea); lj-lo mixa di la nari
(expr: l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.)
§ mixos (mic-sósŭ) adg mixoasã (mic-sŭá-sã), mixosh (mic-sóshĭ), mixoasi/mixoase (mic-sŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mucos, mutsos; (fig: mixos = njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi)
{ro: mucos}
{fr: morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: fã-ti om, mixoase! (fig: ageamite)
§ mir2 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu mixã)
ex: nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu
(expr: va-lj cãtãdixeshti) sh-va lã u dai tu nari
§ njir4 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – (unã cu mixã)
(expr: ãlj curã njirlu dupã… = ari mari vreari trã…)
ex: ti-acatsã njirlu (tsã curã mixili) cãndu cãntã; cu njirlu hima; lj-lo njirlu
(expr: lu-arushinã, l-cãtãdixi)
muc1
muc1 (mucŭ) sm muts (mútsĭ) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, cãndu ari sirmii, aremã); mucã, mixã, mir, njir;
(expr:
1: lja-ts mutslji = suflã-ts narea;
2: ãlj ljau muclu = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.;
3: cu mutslji tu nari = mixos, njic sh-ageamit, tsi nu-ari criscutã ninga;
4: cari sh-arucã mutslji pi nãs! = cari ãlj da di mãnear!)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: easti ninga cu mutslji pri nari-lj
(expr: easti ninga ageamit); cari sh-arucã mutslji pri nãs?
(expr: easti om ti cãtãfronisiri)
§ mucã (mú-cã) sf muts (mútsĭ) – (unã cu muc1)
ex: ari mucã di nu poati s-adilji; lai muca-a ficiorlui cu shimia
§ mucos (mu-cósŭ) adg mucoasã (mu-cŭá-sã), mucosh (mu-cóshĭ), mucoasi/mucoase (mu-cŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mutsos, mixos; (fig: mucos = (i) njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi; (ii) palju-om, astrãchit, etc.)
{ro: mucos}
{fr: muqueux, morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: cama mucos ca ficiorlu aestu nu-ari altu; sh-mucoslu (fig: astrãchitlu, ageamitlu) aestu vrea s-mi-agiungã?; easti ninga unã mucoasã (fig: unã-ageamitã, tsi nu shtii tsiva)
§ mutsos (mu-tsósŭ) adg mutsoasã (mu-tsŭá-sã), mutsosh (mu-tsóshĭ), mutsoasi/mutsoase (mu-tsŭá-si) – (unã cu mucos)
ex: arãdi mutsoslu (atsel ysi-l curã narea) di bãloslu
§ mucoari/mucoare (mu-cŭá-ri) sf mucori (mu-córĭ) – mutslji cãndu suntu multsã sh-curã dit narea-a omlui; lugurii tsi sh-u-adutsi cu mutslji shi s-aflã tu pãntica-a muljariljei (oailjei) ninti ca s-amintã (s-afeatã) njic
{ro: mucozitate}
{fr: mucosité}
{en: mucosity}
ex: mucorli es la amintari sh-la fitari
nari/nare
nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;