DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arnescu

arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc

§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti

§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa

§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã

§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

meturã

meturã (mé-tu-rã) sf meturi (mé-turĭ) – hãlati (di-aradã lungã di vãrã metru, faptã di-unã coadã tsi s-tsãni cu mãna shi di-un mãnuclju di hiri di arugoz, trescã i palji) cu cari s-arneashti (casa, avlia, etc.); arniri, arnealã; (fig:
1: meturã = (i) barbã di om; (ii) alumachi di brad; (iii) hirili (mitaxea) tsi s-aflã tu cãlamea di misur; expr:
2: cu metura s-tradz nu dai di tsiva = s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu oarfãn cã, sh-cu metura s-dai nu pots s-aflji ma s-aibã tsiva)
{ro: mătură}
{fr: balai}
{en: broom}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); cãtã-aoa shi cãtã-aclo, dupã ushi shadi (angucitoari: metura); unã-aoa shi unã-aclo, fã-ti cama nclo (angucitoari: metura); dusi moasha s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili di pãni; trãdzea nãoarã cu metura shi-lj mãrmurisea di mproshti; arnea cu metura; acumpãrai dauã meturi; sh-meturli poartã flurii; cãt tradzi metura; sh-alãsã metura (fig: barba) s-lji creascã; ãlj criscu metura (fig: barba); arnim cu metura (fig: alumachi di brad); misurlu scoasi metura (hiri la cãlami)

§ mituricã (mi-tu-rí-cã) sf mituritsi/mituritse (mi-tu-rí-tsi) – meturã ma njicã, miturici
{ro: măturică}
{fr: petit balai}
{en: small broom}

§ miturici/miturice (mi-tu-rí-ci) sf miturici (mi-tu-rícĭ) – (unã cu mituricã)
ex: fã ncoa mituricea

§ metur1 (mé-tur) sm meturi (mé-turĭ) – un tsi fatsi i vindi meturi; un tsi da, tsi arneashti cu metura; miturar
{ro: măturar}
{fr: qui fait ou vend des balais; balayeur}
{en: who makes or sells brooms; sweeper}
ex: ma oarfãnã di hilja-a meturlui (miturarlui) nu-avea altã n hoarã; seara yini acasã meturlu; cati dimneatsã tritsea pi la casa-a meturlui

§ miturar (mi-tu-rárŭ) sf miturari (mi-tu-rárĭ) – (unã cu metur1)

§ metur2 (mé-tur) vb I miturai (mi-tu-ráĭ), mituram (mi-tu-rámŭ), mituratã (mi-tu-rá-tã), miturari/miturare (mi-tu-rá-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); arnescu, spãstrescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn