|
|
mitrupulit
mitrupulit (mi-tru-pu-lítŭ) sm – vedz tu mitrã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mitrã1afurisescu
afurisescu (a-fu-ri-sés-cu) (mi) vb IV afurisii (a-fu-ri-síĭ), afu-riseam (a-fu-ri-seámŭ), afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) – lu scot nafoarã dit pistea crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima (blãstemlu) pri cariva; anatim, anãtimedz, nãtimedz, catãryisescu, cãtãrãsescu, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}
ex: nã afurisirã preftul; mitrupulitlu grec afuriseashti tuts cãts caftã limba-a lor; tatã-su lu-afurisi (l-blãstimã) la moarti
§ afurisit (a-fu-ri-sítŭ) adg afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisits (a-fu-ri-sítsĭ), afurisiti/afurisite (a-fu-ri-sí-ti) – tsi fu scos dit pistea crishtinã trã lucrili uruti tsi ari faptã; anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: vãr nu shtii tsi afurisit (anapud, blãstimat) easti
§ afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) sf afurisiri (a-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, blãstimari, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, blestemare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}
§ afurizmo (a-fu-riz-mó) sm afurizmadz (a-fu-riz-mádzĭ) – atsea tsi-lj si da a unui (tsi pati un) cãndu easti afurisit di bisearicã; afurisiri, anatimã, natimã, blãstem, cãtarã, uryii
{ro: afurisenie, anatemă}
{fr: excommunication, anathéme)}
{en: exco-munication}
ex: afurizmolu nu lu-agiundzi omlu ndreptu; lu-agiumsi afurizmolu (blãstemlu) a tatã-sui
anatimã
anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}
§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor
§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi
§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã
§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)
§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu
mitrã1
mitrã1 (mí-trã) sf mitri/mitre (mí-tri) – cãciula cu cari sh-acoapirã caplu dispoti cãndu sã ncljinã al Dumnidzã tu bisearicã, stulsitã multi ori cu-amalãmã shi chetri scumpi; soi di cãrunã mushat stulsitã (cu-amalãmã shi chetri scumpi) sh-purtatã di vãsiljadz shi amiradz
{ro: mitră}
{fr: mitre}
{en: mitre (bishop)}
ex: mash a disputadzlor lã easti geaizi s-poartã mitra
§ mitrupulit (mi-tru-pu-lítŭ) sm mitrupulits (mi-tru-pu-lítsĭ) – dispoti tsi s-aflã tu-unã scarã ma-analtã di dipotslji di-aradã shi ma nghios di patriarhu
{ro: mitropolit}
{fr: métropolite}
{en: archbishop}
ex: mitrupulitlu easti aush
§ mitrupulii/mitrupulie (mi-tru-pu-lí-i) sf mitrupulii (mi-tru-pu-líĭ) – scamnul a mitrupulitlui; biseritsli (shi crishtinjlji a lor) ursiti (cumãndãrsiti) di un mitrupulit; pãlatea shi bisearica iu mitrupulitlui urseashti shi fatsi lituryia; mitropuli
{ro: mitropolie}
{fr: cathédrale et siège d’un métropolitaine}
{en: cathedral and seat of the archbishop}
ex: Ohrida easti mitrupulii ca shi Birat; Dumãnica aestã fum la mitrupulii; lu sculã la mitrupulii
§ mitro-puli/mitropule (mi-tró-pu-li) sf fãrã pl – cãsãbã di frãmti dit unã nai iu, di-aradã, s-aflã shi scamnul a unui mitrupulit
{ro: oraş de frunte (capitala) dintr-o regiune}
{fr: ville importante (capitale) d’une région; métropole}
{en: large sity (capital) of a region; metropolis}
scamnu
scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu
§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}
{en: litlle chair}