DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrãntanã2

cãrãntanã2 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, gãrmari, angãrmari, ngãrmari, gãzetã
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: scoasi cãrãntana (mitiliclu) dit pungã-lj shi lj-u deadi; caplu-ts nu fatsi nitsi unã cãrãntanã; lj-da nã cãrãntanã sh-unã cãrvealji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsit1

cãtsit1 (cã-tsíthŭ) sn cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-thi) – parã veclju nturtsescu, di-aradã di metal cu tinjii njicã; cãrãntanã, mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmar, ngãrmar, gãrmar, gãzetã, mitilic
{ro: monedă de 20 de bani}
{fr: monnaie de 20 sous}
{en: old Turkish coin of small value}
ex: cu cãti un cãtsit (parã) nhiptu tu meari

§ catsid (cá-tsidh) sm pl(?) – (unã cu cãtsit1)

§ cãrclic (cãr-clícŭ) sm cãrclits (cãr-clítsĭ) – parã veclju nturtsescu (tsi-ahãrzeashti cãt dauã cãtsiti)
{ro: monedă de 40 de bani}
{fr: monnaie de 40 sous}
{en: old Turkish money}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacmac

ceacmac (cĭac-mácŭ) sm ceacmats (cĭac-mátsĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã cu njicã tinjii (di-aradã di bãcãri); mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmari, ngãrmari, gãrmari, gãzetã, etc.
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: ded shasi ceacmats (paradz di bãcãri) pi ucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dicar

dicar (di-cárŭ) sm dicari (di-carĭ) –
1: parã di dzatsi “lepta”;
2: cartea dit giocurli di cãrtsã tsi aspuni numirlu dzatsi (10)
{ro: monedă de 10 “lepta”; decar (la jocul de cărţi)}
{fr: pièce de dix “lepta”; dix (dans les jeux de cartes)}
{en: coin of ten “lepta”; ten (in a game of cards)}
ex: silinjlji-ts un dicar (dzatsi lepta, un mitilic, un parã) nu-ts fac; am dicarlu (cartea tsi-aspuni 10) spati

§ dicarã (di-cá-rã) sf dicãri (di-cắrĭ) – parã di dzatsi “lepta”
{ro: monedă de 10 “lepta”}
{fr: pièce de dix “lepta”}
{en: coin of ten “lepta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãlãgan

gãlãgan (gã-lã-gánŭ) sm gãlãganj (gã-lã-gánjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, angãrmari, gãrmari, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãzetã

gãzetã (gã-zé-tã) sf pl(?) – parã di-aradã tsi nu-ahãrzeashti multu; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, gãrmar, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: el nu-avea nitsi gãzetã (nitsiun mitilic, nitsiun parã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mangãrã

mangãrã (mán-gã-rã) sf mangãri/mangãre (mán-gã-ri) – parã veclju tsi-ahãrzeashti dip putsãn; parã di bãcãri cu njicã tinjii; pãrã di bãcãri; mãngãrã, mãngãri, mãngãr, mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, ngãrmar, angãrmari, gãrmari, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan, leţcaie}
{fr: liard, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: nu putui s-lã dau nitsi unã mangãrã; nu voi s-lji dau nitsi-unã mangãrã ma multu

§ mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) sf mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) – (unã cu mangãrã)
ex: nj-plãti dauã njilj di aslanj, mash mãngãri (paradz di bãcãri cu njicã tinjii)

§ mãngãrã (mãn-gắ-rã) sf mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) – (unã cu mangãrã)
ex: sh-avea shapti-optu mãngãri tut, tut

§ mãngãr (mãn-gắr) sm mãngãri (mãn-gắrĭ) – (unã cu mangãrã)
(expr: tãngãr-mãngãr = a si s-facã itsi s-va, itsi s-hibã)
ex: va mi duc, dzãsi, shi tãngãr-mãngãr (shi s-facã itsi s-va)! iu s-easã, s-beasã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitilic

mitilic (mi-ti-lícŭ) sm mitilits (mi-ti-lítsĭ) – parã tsi-ahãrzeashti dip putsãn; parã di bãcãri cu njicã tinjii; gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, gãrmar, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: nj-deadi ndoi mitilits (ngãrmari, gãlãganj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngãrmar

ngãrmar (ngãr-márŭ) sf ngãrmari (ngãr-márĭ) – parã tsi nu-ahãr-zeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; angãrmar, gãrmar, parã, cãrãntanã, mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, gãzetã, cãtsit; (fig: ngãrmar = (i) paradz; (ii) tsiva dip)
{ro: gologan}
{fr: liard, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: adusi multsi ngãrmari (paradz); nu-ari ngãrmari (paradz); noi tu pungã, ngãrmar! (fig: tsiva dip)

§ angãrmari (an-gãr-márĭ) sf pl – (unã cu ngãrmari)
ex: nu ari dip angãrmari (paradz dip, dip tsiva)

§ gãrmari (gãr-márĭ) sf pl – (unã cu ngãrmari)
ex: fãrã gãrmari (fig: paradz) iuva nu pots s-ti minj; amintai ndoi gãrmari (fig: paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parã

parã (pa-rắ) sm paradz (pa-rádzĭ) – cumatã (munedã) di metal i di carti tsi ari unã tinjii cu cari pots s-acumpri lucri; pãrã, prã, munedã, mitilic, pindarã, aslan, arslan, gãrmari, ngãrmari;
(expr:
1: cãts paradz ãnj fatsi chealea = cãt acshu (gioni) hiu, cãti pot s-fac; putearea tsi u-am tra s-fac lucri;
2: aspargu paradz = (i) acumpãr tsiva cu paradz, fac exudi; (ii) dit un parã cu tinjii mari fac ma multsã paradz cu tinjii ma njicã;
3: lj-mãc (lj-fac) paradzlji ghini = acumpãr tsiva cu paradz, lj-aspargu, lj-xunipsescu paradzlji;
4: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na parãlu sh-dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj fats bunlu a unui sh-deapoea tsã aflji biljelu;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va multu parãlu, easti multu scljinciu;
6: trã doi paradz ãl feci = lu-aurlai shi-lj dzãsh zboarã greali di-l feci s-aducheascã cã nu-axizeashti tsiva; ãl feci trã dip tsiva;
7: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi treatsi di la om la om;
8: ca yearyirlu fudzi parãlu = parãlu s-aspardzi lishor, fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi;
9: paradz fureshti casã nu-adarã = nu fats hãiri cu paradz furats; va s-cilistiseshti tra s-fats aveari;
10: frati, frati, ma cashlu-i cu paradz = zbor tsi s-dzãtsi-a unui oaspi, cãndu s-ashteaptã s-lji dai tsiva geaba;
11: ai paradz tr-arcari, fã-ti chifilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi s-fac chifilj trã caritsido, fãrã si s-mindueascã ghini cã ari multã lumi a curi nu lipseashti s-lji fats besã;
12: paradz alghi, trã dzãli lãi = zbor tsi s-dzãtsi a oaminjlor spatalj, tsi lj-aspargu paradzlji fãrã s-facã icunumii, sh-cari nu minduescu cã, trãninti, va s-yinã oara cãndu va s-aibã ananghi di elj;
13: omlu fãrã paradz, ca puljlu fãrã arichi = nu pots s-fats tsiva, nitsiunã alishvirishi, ma s-nu ai paradzlji tsi lipsescu)
{ro: para, ban}
{fr: centime, argent}
{en: coin, money}
ex: suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); parãlu calpic pute nu cheari; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; un parã om ãl featsi; nu u-aspuni, cã s-fac paradzlji cãrbunj; cari vrea sã shtibã cãts paradz ãlj fatsi chealea?
(expr: cãti putea s-facã)

§ pãrã (pã-rắ) sm pãradz (pã-rádzĭ) – (unã cu parã)
ex: om cu pãradz multsã

§ prã1 (prắ) sm pradz (prádzĭ) – (unã cu parã)
ex: un prã nu pot s-adun; eara mpiticãtor fãrã prã; dau pradzlji la urfanji; pradz veclji nu trec; trã putsãn chiro-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn