DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agalmã

agalmã (á-gal-mã) sf agãlnji/agãlnje (á-gãl-nji) – lucru (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatrã i mital) tsi aspuni un altu lucru (multi ori un om cunuscut, unã pravdã, un ayi, etc.) trã mushuteatsã, pisti, adutseari aminti, etc.
{ro: statuie}
{fr: statue}
{en: statue}
ex: agalma di marmurã easti tu gãrdinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãstuni/bãstune

bãstuni/bãstune (bãs-tú-ni) sf bãstunj (bãs-túnjĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstun, tueag, tueagã, dicanichi, etc.;
(expr: ãlj spun bãstunea = ãl fuvirsescu)
{ro: baston, toiag}
{fr: bâton, canne}
{en: cane, walking stick}
ex: nji spuni nãs bãstunea
(expr: mi fuvirseashti); avea nã bãstuni cu cãrnicoaci (bãstuni cu multi noduri)

§ bãstun (bãs-túnŭ) sn bãs-tunj (bãs-túnjĭ) – (unã cu bãstuni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnatã1

cãnatã1 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) – luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã, di-aradã nafoarã, dupã firidz icã ush tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã lunjina s-treacã n casã; unã di dauãli pãrtsã tsi s-disfac, di la unã ushi, firidã, ushi di dulapi, etc.; chipenghi, chipeni, chipinecã
{ro: oblon}
{fr: volet}
{en: window shutters}
ex: ncljidi cãnãtsli cã bati vimtul

§ cãnati/cãnate (cã-ná-ti) sf cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)
ex: dishcljidi cãnatea di la dulapi

§ cãnat (cã-nátŭ) sn cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtrãmã2

cãtrãmã2 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – cumatã di mital (lemnu, os, etc.) cu cari sã ncljidi unã culani (curauã, etc.); culari, gube
{ro: cataramă}
{fr: boucle (en métal)}
{en: buckle}
ex: strãndzi ghini cãtrãmãlu

§ ncãtrãmedz2 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – acats unã culani cu cãtrãmãlu
{ro: pune o cataramă}
{fr: mettre une boucle (en métal)}
{en: buckle}

§ ncãtrãmat2 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãma-ti/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – tsi easti acãtsat cu un cãtrãmã
{ro: cu catarama pusă}
{fr: avec la boucle (en métal) mise}
{en: buckled}

§ ncãtrãmari2/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrãmãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acatsã un lucru cu cãtrãmãlu
{ro: acţiunea de a pune o cataramă}
{fr: action de mettre une boucle (en métal)}
{en: action of buckling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chilunghi1/chilunghe

chilunghi1/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – chelindru lungu shi gol nãuntru (ca unã sulinã) faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã fumlu di la ugeac (vimtu, apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar, piscalã
{ro: burlan, ţeavă}
{fr: tuyau (de tuile), tube, conduit}
{en: pipe, duct}
ex: fumlu easi prit chilunghi; aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-l frãndzea di shcop)

§ chiungu (chĭún-gu) sn chiunguri (chĭún-gurĭ) shi chiundzi/chiundze (chĭún-dzi) –
1: unã soi di cali adratã di cheatrã (lemnu, mital, chirmidã, etc.) maxus trã curdzeari apã pri nãsã dit un loc iu s-aflã apã multã tu-un altu loc iu nu s-aflã dip (trã beari, trã udari loclu, etc.); chiuncu, chiunghi;
2: chilunghi, sulinar, sulinã, piscalã;
(expr: s-lji mi cac pri chiungu = angiurãturã, blãstem: s-lji mi cac pri mirminti)
{ro: apeduct; ţeavă}
{fr: aqueduc; tuyau, tube, conduit}
{en: aqueduct; pipe, duct}
ex: ugeacurli noi s-fac tora cu chiundzi; s-asparsi chiungul sh-tr-atsea yini apa turburi la fãntãnã

§ chiunghi/chiunghe (chĭún-ghi) sf chiunghi (chĭún-ghi) – (unã cu chiungu)

§ chiuncu (chĭún-cu) sn chiuncuri (chĭún-curĭ) – (unã cu chiungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipenghi/chipenghe

chipenghi/chipenghe (chi-pén-ghi) sf chipenghi (chi-pén-ghi) –
1: ushi i cãpachi tsi astupã intrarea tu-un udã di sum loc (un tsilar, pishtireauã, lãgumi, gãlumi, etc.); chipeni, chipinecã, glãvãnii, gãlvãnii;
2: luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã dupã firidz icã ush (pi dinafoarã) tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã tutã lunjina s-intrã n casã; cãnatã, cãnat
{ro: chepeng; oblon}
{fr: porte d’écluse, trappe; volet}
{en: trap door; window shutters}
ex: shidea pri chipenghi shi grea

§ chipeni/chipene (chi-pé-ni) sf pl(?) – (unã cu chipenghi)
ex: chipenea (cãnata) fu ncljisã

§ chipinecã (chi-pi-né-cã) sf chipinets (chi-pi-néts) – (unã cu chipenghi)
ex: apleacã chipineca (cãnata) di nsus; shadi pi chipinecã (usha, cãpachea tsi ncljidi intrarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuturã2

ciuturã2 (cĭú-tu-rã) sf ciuturi/ciuture (cĭú-tu-ri) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã (tu cari s-tsãni) apã, lapti, etc.; ciutrã, ciotrã, gãleatã, urnã, cuvã, cufinã, curoi; (fig:
1: ciuturã = cap, cãrãfetã, carafetã, curcubetã, etc.; expr:
2: cu ciutura goalã; nu-ari melj tu ciuturã = tsi nu-ari minti n cap; nu giudicã ghini, nu mindueashti cum lipseashti)
{ro: ciutură, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: atselj cu ciuturli goali
(expr: atselj tsi-s fãrã minti n cap); nu-au melj tru ciuturã
(expr: nu giudicã ghini, suntu glari)

§ ciutrã2 (cĭú-trã) sf ciutri/ciutre (cĭú-tri) – (unã cu ciuturã2)

§ ciotrã1 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu ciuturã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dicanichi/dicaniche

dicanichi/dicaniche (dhi-ca-ní-chi) sf dicanichi (dhi-ca-níchĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstuni, bãstun, tueag, tueagã, etc.
{ro: cârje}
{fr: bâton, matraque}
{en: cruch}
ex: tastrili shi dicanichili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã