|
|
misurat
misurat (mi-su-rátŭ) adg – vedz tu misurã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: misurã1dzuã
dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili
gortsu1
gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits
§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari
§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)
§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi
§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits
lugursescu
lugursescu (lu-gur-sés-cu) (mi) vb IV lugursii (lu-gur-síĭ), lugurseam (lu-gur-seámŭ), lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursiri/lu-gursire (lu-gur-sí-ri) – minduescu (cã un lucru easti bun i arãu, cã easti ghini si s-facã i s-nu s-facã un lucru, etc.); nj-va (nj-si dutsi) mintea (cã va s-facã tsiva, cã va yinã cariva, ta s-fac un lucru, etc.); nj-bag (nj-dzãc, nj-dau) cu mintea (ti-atseali tsi va-nj dzãcã i va-nj facã un, etc.); fac (tsãn) unã isapi (di exudili tsi fac, di paradzlji tsi-lj voi a unui, etc.); lu-am tri...; luguryisescu, minduescu, hãbãrsescu
{ro: socoti, calcula, presupune, închipui}
{fr: compter, calculer; avoir l’intention, penser à}
{en: calculate, think, suppose}
ex: mi lugursii (nj-feci isapea) ghini; multi lugursescu (minduescu) cã va si s-facã
§ lugursit (lu-gur-sítŭ) adg lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursits (lu-gur-sítsĭ), lugursiti/lu-gursite (lu-gur-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit; (isapi) tsi s-ari faptã, tsãnutã); tsi lu-am (lu-ai, lu-ati) tri...; luguryisit, minduit, hãbãrsit
{ro: socotit, calculat, presupus, închipuit}
{fr: compté, calculé; avoir l’intention, pensé à}
{en: calculated, thought, supposed}
§ lugursiri/lugursire (lu-gur-sí-ri) sf lugursiri (lu-gur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lugurseashti tsiva; luguryi-siri, minduiri, hãbãrsiri
{ro: acţiunea de a socoti, de a calcula, de a presupune, de a-şi închipui; socotire, calculare, presupunere, închipuire}
{fr: action de compter, de calculer; d’avoir l’intention, de penser à}
{en: action of calculating, of thinking, of supposing to}
§ lugãrsescu (lu-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lugãrsii (lu-gãr-síĭ), lugãrseam (lu-gãr-seámŭ), lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsiri/lu-gãrsire (lu-gãr-sí-ri) – (unã cu lugursescu)
ex: yinu-aoatsi s-nã lugãrsim; cum nj-u lugãrsescu (minduescu) mini, aestã nu poati s-hibã
§ lugãrsit (lu-gãr-sítŭ) adg lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsits (lu-gãr-sítsĭ), lugãrsiti/lugãrsite (lu-gãr-sí-ti) – (unã cu lugursit)
ex: tuti suntu lugãrsiti sh-misurati
§ lugãrsiri/lugãrsire (lu-gãr-sí-ri) sf lugãrsiri (lu-gãr-sírĭ) – (unã cu lugursiri)
lup
lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;
metru
metru (mé-tru) sn metri (métri) –
1: lundzimea aleaptã (di ma multili craturi dit lumi aoa sh-ma nsus di 200 di anj) tra s-pãrãstiseascã cãt di “lungu” easti atsel lucru tsi misurã “un”; mãrimea (cunuscutã ca “unitatea di misurã”) aleaptã di cariva (tu misurarea-a unui lucru), cari aspuni cãt pãrãstiseashti atsel lucru tsi misurã “un” (ca bunãoarã anlu, trã ilichii, “ucãlu” trã yixiri, “metrul” trã lundzimi, etc.);
2: atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã cãndu easti misurat; misurã;
(expr: zburashti cu metru = zburashti cu misurã, zburashti mintimen, easti misurat la zboarã)
{ro: metru; măsură}
{fr: mètre; mesure}
{en: meter/metre; mesure}
ex: doauã metri di pãndzã; nu-ari metru (misurã) la beari; nu-ari metru (misurã) la zburãri; du-ti cu metru (poartã-ti cum lipseashti)
misurã1
misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn
§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}
§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj
§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)
§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;
nimisurat
nimisurat (ni-mi-su-rátŭ) adg – vedz tu misurã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: misurã1numir1
numir1 (nú-mir) sn numiri/numire (nú-mi-ri) – misura tsi-aspuni cãti lucri i hiintsi s-aflã tu-unã multsãmi; anumir, misurã
{ro: număr}
{fr: nombre}
{en: number}
ex: am pradz eu fãrã numir; nu li shtii numirli
§ numir2 (nú-mir) (mi) vb I numirai (nu-mi-ráĭ), numiram (nu-mi-rámŭ), numiratã (nu-mi-rá-tã), numirari/nu-mirare (nu-mi-rá-ri) – caftu (fac tsiva) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multsãmi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, misur, fac isapi;
(expr:
1: mi numir… = lugursescu cã hiu namisa di-atselj tsi fac parti dit unã multsãmi;
2: nu nj-armasirã multi dzãli; am dzãlili numirati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz, va mor agonja)
{ro: număra}
{fr: compter}
{en: number}
ex: nj-numira yinghits liri; li numirai tuti frãndzãli tsi-avea cãdzutã; nu pot s-lji numir (s-lji misur anjlji) cãts tricui; nu putui eu tra s-lji numir; las s-numirã cari poati; s-numirã cãt (s-misurã di cãts metri) ahãndoasã eara amarea; s-dishteaptã lamnja, numirã mearili (featsi isapea-a mearilor) shi aflã cã lipsescu; mi numir om
(expr: lugursescu cã mi numir namisa di oaminjlji bunj!)
§ numirat (nu-mi-rátŭ) adg numiratã (nu-mi-rá-tã), numirats (nu-mi-rátsĭ), numirati/numirate (nu-mi-rá-ti) – tsi-lj s-ari loatã misura (di cãts suntu tu-aradã i multsãmi); cari easti un di-atselj misurats cãndu s-numirarã lucrili; easti faptu isapi; bãgat tu isapi; anumirat, misurat
{ro: numărat}
{fr: compté, dénombré}
{en: numbered}
ex: easti multu lãndzit sh-ari dzãlili numirati
(expr: nu-ari multu s-bãneadzã)
§ numira-ri/numirare (nu-mi-rá-ri) sf numirãri (nu-mi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-numirã; fãtseari isapi; anumirari, misurari
{ro: acţiunea de a număra; numărare}
{fr: action de compter}
{en: action of numbering}
ex: nu-ari nvitsatã ninga numirarea (s-numirã)
oarã
oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)
palmã
palmã (pál-mã) sf pãlnji (pắl-nji) shi palmi/palme (pál-mi) – partea di nuntru a mãniljei, di la clidhusea (nodlu, ncljiitura) cu bratslu pãnã la mithca-a deadzitilor; (fig:
1: unã palmã = lundzimi di-unã palmã; expr:
2: unã palmã (di om) = (om) njic, shcurtu;
3: palmã nu mi bat di-aoa = nu mi min dip di-aoa;
4: shcurtedz cu-unã palmã = lj-talj caplu, l-vatãm;
5: (alagã) cu limba scoasã nã palmã = (alagã) multu-agonja; avurseashti multu (di-alãgari);
6: crescu nã palmã (di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: ca di pri palmã = multu curat;
8: ca n palmã = multu ghini, multu lishor;
9: l-crescu (l-tsãn) ca pri pãlnji (ca n palmã) = l-crescu (l-tsãn) ghini, cu multã vreari, l-mutrescu ghini, lj-am multu-angãtan, sh-nu-ari ananghi di tsiva, cã-lj dau tuti tsi-lj caftã inima;
10: bat (nj-frãngu) pãlnjili (trã cariva) = aspun cã mi-arãseashti multu atseali tsi fatsi (tsi dzãtsi, cum cãntã, etc.);
11: lj-dau pãlnjili = lu-agunescu, lj-bag zori s-fugã, lj-dau nã clutsatã, l-suryiunipsescu di-aoa;
12: cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri palmã; cãndu-nj scoati limba peri)
{ro: palmă}
{fr: paume (de la main)}
{en: palm (of hand)}
ex: mi usturã palmili di fricari; easti largã di trei palmi (fig: cãt trei pãlnji); palmã (dip, nitsiunã palmã) nu s-bãtea di pri loc; Palmã-Om
(expr: numa dit pãrmit a unui om tsi easti multu shcurtu, cãt unã palmã) shi Barbã-Cot; unã palmã sh-un fãltac
(expr: multu shcurtu); palmili ma sh-li frãndzi; striga shi-sh bãtea palmili; va-lj tsãnã pri palmi
(expr: va-lj mutreascã ghini, va lã poartã multu-angãtan); l-tsãn ca pri pãlnji
(expr: l-mutrescu ghini, lj-fac tuti mirãchili, l-hãidipsescu); lj-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: multu curati); si-lj dãm pãlnjili di-aoa
(expr: s-lu-agunim di-aoa); l-criscui tu (pri) pãlnji
(expr: l-criscui ghini, avui multu-angãtan di el; lj-ded tut tsi-avea ananghi); cãndu vidzu tsi s-featsi, nã palmã criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: azboairã multu-agonja); va ti shcurtedz cu-unã palmã
(expr: va tsã talj caplu, va ti vatãm)
§ mpalmu (mpál-mu) vb I mpãlmai (mpãl-máĭ), mpãlmam (mpãl-mámŭ), mpãlmatã (mpãl-má-tã), mpãlmari/mpãlmare (mpãl-má-ri) – misur cu palma; agudescu cu palma; dau unã pliscutã