DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catagrafii/catagrafie

catagrafii/catagrafie (ca-ta-gra-fí-i) sf catagrafii (ca-ta-gra-fíĭ) – scriarea shi misurarea-a tutlor oaminjlor (a prãvdzãlor, a amãxilor, etc.) dit ntreaga vãsilii (unã hoarã, un cãsãbã, unã nai, etc.) tsi u fatsi, di-aradã, chivernisea, tra si sã shtibã cãts suntu sh-trã itsido scupo; cãtãgrãfii
{ro: recensământ, catagrafie}
{fr: recensement; enregistrement}
{en: census; registration}

§ cãtãgrãfii/cãtãgrãfie (cã-tã-grã-fí-i) sf cãtãgrãfii (cã-tã-grã-fíĭ) – (unã cu catagrafii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiup

chiup (chĭúpŭ) sn chiupuri (chĭú-purĭ) – oalã mari di loc arsu tu cari s-tsãni di-aradã untulemnu (njari, turshii, etc.); chiupã, chiupi, pitari
{ro: chiup}
{fr: jarre}
{en: large earthenware jar}
ex: vinji cu chiuplu pi pãltãri; cari s-lu-aduts chiuplu tut, lj-fatsi misurarlu, tsã li dau misurili; avea tu ducheani multi oali, poaci, chiupuri

§ chiupã (chĭú-pã) sf chiupuri (chĭú-purĭ) – (unã cu chiup)
ex: chiupa cu njari eara mplinã; tu-unã chiupã mplinã di-apã; avea nã chiupã (oalã) di flurii

§ chiupi/chiupe (chĭú-pi) sf chiuchi (chĭúchĭ) – (unã cu chiup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuciuljan

ciuciuljan (cĭu-cĭu-ljĭánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-ljĭánjĭ) – agru-pulj cunuscut trã ciuciula cu cari s-cãmãruseashti sh-cari u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciurlii, ciuciulan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan, puljlu picurar
{ro: ciocârlie}
{fr: alouette}
{en: lark}

§ ciuciulan (cĭu-cĭu-lánŭ) sm ciuciulanj (cĭu-cĭu-lánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: ciuciulanjlji s-muta azbuirãndalui

§ ciuciurlii/ciuciurlie (cĭu-cĭur-lí-i) sf ciuciurlii (cĭu-cĭur-líĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭŭ) sm ciuciuleai (cĭu-cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); lipsea un ciuciuleai

§ ciurleai (cĭur-leáĭŭ) sm ciurleai (cĭur-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ ciuleai (cĭu-leáĭŭ) sm ciuleai (cĭu-leáĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cara s-misurarã ninga nãoarã tuts puljlji, lipsea un ciuleai

§ tsurtsuljan (tsur-tsu-ljĭánŭ) sm tsurtsuljanj (tsur-tsu-ljĭánjĭ) – (unã cu ciuciuljan)

§ tsitsivei (tsi-tsi-véĭŭ) sm tsitsivei (tsi-tsi-véĭ) – (unã cu ciuciuljan)
ex: cãntã sh-dultsilj tsitsivei

§ tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭŭ) sm tsitsivelj (tsi-tsi-véljĭ) – (unã cu ciuciuljan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cot2

cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipsescu

lipsescu (lip-sés-cu) (mi) vb IV lipsii (lip-síĭ), lipseam (lip-seámŭ), lipsitã (lip-sí-tã), lipsiri/lipsire (lip-sí-ri) – nu mi-aflu aclo iu u caftã arada (iu easti s-mi aflu); (un lucru) nu-ari atsea parti ti cari ari ananghi; easti ananghi di tsiva i cariva; ashi cum s-cadi s-hibã; prindi, hãrzãescu, istirisescu;
(expr:
1: lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti lishor;
2: tsi tsã lipseashti? = tsi-ananghi ai ca s-ti-ameastits tu-aesti lucri? mutrea-ts huzmetea)
{ro: lipsi, trebui}
{fr: être absent, manquer; être nécessaire, falloir}
{en: miss, lack, want, be short of; must, shall, should}
ex: Andrushlu lipseashti (nu easti aoa), gri un ficior; lipsescu (easti ananghi ninga di; dusirã, s-featsirã afani) trei njilji; cara s-misurarã tuts puljlji, s-aflã cã un lipseashti (nu s-afla aclo); ti cãti lipsea (ti cãti eara ninga ananghi) trãdzea cãshtiga Toli; cu vreari, cu nivreari lji spuni, s-lja cãti lji lipsescu (di cãti ari-ananghi); aistã tehni ficiorlu u-anvitsã cum lipseashti (cum prindi); lipsea s-earai aclo tra s-vedz tsi alãvdari-lj featsirã a hilj-tui; s-lipseari (s-fure ananghi), ljau sh-giurat; lipseashti (prindi) ca s-nã turnãm; nu loai apã di-iu lipsea (di-iu prindea, di-iu eara ghini); lipseashti s-fudz di-acasã; nj-lipseashti (am ananghi di) un lucru ninga tra s-bitisescu casa; lja-u cãndu u-aflji, s-u ai trã cãndu lipseashti (trã cãndu va s-ai ananghi di ea); lu ndreg io cum lipseashti (cum prindi); tsi-ts lipseashti (tsi-ananghi ai) s-li scots tsãruhili, tini, om aush?; carishti iu mi duc di lipseashti (prindi s-vã caftu) ljirtari?; dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!)

§ lipsit (lip-sítŭ) adg lipsitã (lip-sí-tã), lipsits (lip-sítsĭ), lipsiti/lipsite (lip-sí-ti) – (tsiva i cariva) di cari easti ananghi; hãrzãit, istirisit
{ro: lipsit, trebuit}
{fr: manqué, qui est absent; qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, lacked, short of, needed}
ex: ahtari om eara lipsit (eara ananghi di-ahtari om) ti la turmã; eara lipsit (eara hãrzãit) Nijopuli; cheatra cama lipsitã tu lumi (di cari lumea ari nai ma marea ananghi) easti cheatra di moarã; tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã

§ lipsi-ri/lipsire (lip-sí-ri) sf lipsiri (lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lipseashti tsiva; hãrzãiri, istirisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

metru

metru (mé-tru) sn metri (métri) –
1: lundzimea aleaptã (di ma multili craturi dit lumi aoa sh-ma nsus di 200 di anj) tra s-pãrãstiseascã cãt di “lungu” easti atsel lucru tsi misurã “un”; mãrimea (cunuscutã ca “unitatea di misurã”) aleaptã di cariva (tu misurarea-a unui lucru), cari aspuni cãt pãrãstiseashti atsel lucru tsi misurã “un” (ca bunãoarã anlu, trã ilichii, “ucãlu” trã yixiri, “metrul” trã lundzimi, etc.);
2: atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã cãndu easti misurat; misurã;
(expr: zburashti cu metru = zburashti cu misurã, zburashti mintimen, easti misurat la zboarã)
{ro: metru; măsură}
{fr: mètre; mesure}
{en: meter/metre; mesure}
ex: doauã metri di pãndzã; nu-ari metru (misurã) la beari; nu-ari metru (misurã) la zburãri; du-ti cu metru (poartã-ti cum lipseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misurã2

misurã2 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) shi misuri (mi-súrĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: umpli-nj misura (pheatlu); unã misurã (un pheat) di fãrinã; cari lja misuri, oali!; tuti misurli (pheatili) nu fac trã ciurbã

§ misur2 (mi-súrŭ) sn misuri/misure (mi-sú-ri) – (unã cu misurã2)
ex: un misur (pheat) mplin cu poami

§ misurici (mi-su-rícĭŭ) sn misurici/misurice (mi-su-rí-ci) – misur njic; phitic, pheatac, tas, zarfã
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}
ex: mprumutã-nj un misurici (phitic) di misur (cãlãmbuchi)

§ misurar (mi-su-rárŭ) sm misurari (mi-su-rárĭ) – tsi fatsi pheati, misuri; tsi vindi misuri
{ro: care face sau vinde farfurii}
{fr: qui fai ou qui vend des assiettes}
{en: who makes or who sells dinner plates}
ex: avdzã un misurar tsi grea: cari lja misuri, oali, poaci?; tsi dzãts, misurare, dai misuri cu petali di porcu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã