|
|
misto
misto (mis-tó) sm mistadz (mis-tádzĭ) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui cari lu-arugã; arugã, rugã, lufe, pagã, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: ari un bun misto (lufe, pagã); tsi misto ari?
mistou
mistou (mis-tóŭ) sm mistouri(?) (mis-tó-urĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz misto
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãarugã2
arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã
§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)
§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva
§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)
§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit
dichi/diche
dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea
§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}
§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}
§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã
§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}
§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}
lufe
lufe (lu-fé) sm lufedz (lu-fédzĭ) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-arugã; arugã, rugã, misto, pagã, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: lji scãrchi lufelu (plata); om cu lufe (misto)
pagã
pagã (pá-gã) sf pl(?) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-arugã; arugã, rugã, lufe, misto, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: canda lja cari shtii tsi pagã (misto, arugã)
pãitescu
pãitescu (pãĭ-tés-cu) (mi) vb IV pãitii (pãĭ-tíĭ), pãiteam (pãĭ-teámŭ), pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitiri/pãitire (pãĭ-tí-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; intru huzmichear (picurar) trã arugã la un domnu; lu-arughedz pri cariva sã-nj facã un lucru; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); fac pãzari cu cariva (tri cãtã arugã, misto s-lji dau) trã lucrul tsi va-l facã trã mini; intru cu-arugã; puitescu, puituescu, arughedz, arog
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi pãitii (mi arugai) la domnu; nu mi pãiti ghini; dusirã s-pãiteascã (sã-sh aflã lucru, si s-arugheadzã); un lucrãtor s-pãiti (intrã cu-arugã) la un domnu cu ciflichi
§ pãitit (pãĭ-títŭ) adg pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitits (pãĭ-títsĭ), pãititi/pãitite (pãĭ-tí-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti arugat tra s-facã un lucru; tsi ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear la cariva; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; puitit, puituit, arugat
{ro: angajat, tocmit}
{fr: engagé (un travailleur); entré en service; placé comme domestique}
{en: hired (a worker); been hired for work}
§ pãiti-ri/pãitire (pãĭ-tí-ri) sf pãitiri (pãĭ-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãiteashti un (easti pãitit ca) huzmichear; puitiri, puituiri, arugari
{ro: acţiunea de a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire}
{fr: action d’engager (un domestique); d’entrer en service; de se placer comme domestique}
{en: action of hiring (a worker); of being hired for work}
§ nipãitit (ni-pãĭ-títŭ) adg nipãititã (ni-pãĭ-tí-tã), nipãitits (ni-pãĭ-títsĭ), nipãititi/nipãitite (ni-pãĭ-tí-ti) – tsi nu easti pãitit; tsi nu easti arugat tra s-facã un lucru; tsi nu-ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; tsi nu-ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear iuva; nipuitit, nearugat
{ro: neangajat, netocmit}
{fr: qui n’est pas engagé; qui n’a pas tomber d’accord}
{en: who has not been hired; who has not agreed on wages}
platã
platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri
§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu
§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.
rob
rob (róbŭ) sm, sf, adg roabã (rŭá-bã), roghi (róghĭ), roabi/roabe (rŭá-bi) – om tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã nom, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rop, sclav, ncljis, ancljis
{ro: rob, sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: rob shi sclav; sh-avea alãsatã barba ca un rob (sclav); roabã (ca unã sclavã) fui tu casa-a lor
§ rop (rópŭ) sm, sf, adg roapã (rŭá-pã), rochi (róchĭ), roapi/roape (rŭá-pi) – (unã cu rob)
§ rubuescu (ru-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV rubuii (ru-bu-íĭ), rubueam (ru-bu-ĭámŭ), rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) – tsãn cariva tu sclãvilji; l-tsãn rob tu-un udã (ncljis tu-ahapsi, etc.); rubescu, arubuescu, sclãvuescu, sclãvusescu
{ro: robi, lua prisonier}
{fr: rendre en esclavage; prendre des prisoniers; mener en captivité; subjuguer}
{en: take (have) a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
ex: lji rubui (sclãvui) tuts
§ rubuit (ru-bu-ítŭ) adg rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuits (ru-bu-ítsĭ), rubuiti/rubuite (ru-bu-í-ti) – tsi easti loat sclav; rubit, arubuit, sclãvuit, sclãvusit
{ro: robit, luat prisonier}
{fr: réduit en esclavage; pris comme prisonier; mené en captivité; subjugué}
{en: taken as a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
§ rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) sf rubuiri (ru-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja (easti loat) rob; rubiri, arubuiri, sclãvuiri, sclãvusiri
{ro: acţiunea de a robi, de a lua prisonier; robire}
{fr: action de rendre en esclavage; de prendre des prisoniers; de mener en captivité; de subjuguer}
sclav
sclav (sclávŭ) sm, sf, adg sclavã (sclá-vã), sclayi (scláyĭ) sclavi/sclave (sclá-vi) – huzmichear tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã leadzi, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rob, rop, ncljis, ancljis;
(expr:
1: lj-easti sclav a unui = (i) tsi fatsi urgheashti tut tsi-lj caftã cariva, fãrã s-lu ntreabã cãtse sh-fãrã s-lji caftã unã platã i discumpãrari trã tuti atseali tsi-lj fatsi;
2: easti sclav a unei idei (a unui lucru, a unei mirachi, vreari, etc.) = tsi bãneadzã mash tr-atsea idei (lucreadzã mash tr-atsel lucru, mirachi, vreari, etc.);
3: cu sclavlu = sclaea, numa-a unui agioc di cilimeanj)
{ro: sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: tu-unã zãmani, sclayilji s-vindea; sclav (rob, ncljis) s-mi tsãnã veara ntreagã; sclavi a lui s-hibã macã va, cã nãsi bunlu aestu va-lj lu-aibã trã cunushteari pãnã s-bãneadzã
§ sclãvilji/sclãvilje (sclã-ví-lji) sf sclãvilj (sclã-víljĭ) – starea (catastasea) tu cari s-aflã un tsi easti sclav (ligat, ncljis tu-ahapsi, acãtsat sh-tsãnut ncljis tu polim, etc.); sclãvii, sclavii, rubii
{ro: sclavie, captivitate}
{fr: esclavage, captivité}
{en: slavery, captivity}
ex: mortu di sclãvilji; nom shi sclãvilji nu shtiu; patru anj sclãvilja-lj tsãnu (fu tsãnut sclav)
§ sclãvii/sclãvie (sclã-ví-i) sf sclãvii (sclã-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
ex: s-bãneadzã tutã eta tu sclãvii; lu loarã tu sclãvii
§ sclavii/sclavie (scla-ví-i) sf sclavii (scla-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
§ shcljau (shcljĭáŭ) sm, sf shcljauã (shcljĭá-ŭã), shcljai (shcljĭáĭ), shcljai/shcljae (shcljĭá-i) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (icã easti arugat s-facã, ca un sclav) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); dul, huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear, argat
undulãchi/undulãche
undulãchi/undulãche (un-du-lắ-chi) sf undulãchi (un-du-lắchĭ) – plata (mistolu, lufelu, paga) tsi lja cariva trã lucrul tsi-l fatsi atsea dzuã; mistolu tsi-l lja cariva tsi lucreadzã cu dzua; undãlãcã, gunduluchi, gundulãchi
{ro: diurnă}
{fr: salaire d’un jour}
{en: daily fee, daily allowance}
ex: lucreadzã cu undulãchi di doi mesh; lja bunã undulãchi (misto pi dzuã)
§ gunduluchi/gunduluche (gun-du-lú-chi) sf gunduluchi (gun-du-lúchĭ) – (unã cu undulãchi)
ex: cu gunduluchea di trei aslanj (mistolu di trei aslanj pi dzuã) nu pots s-bãnedz
§ gundulãchi/gundulãche (gun-du-lắ-chi) sf gundulãchi (gun-du-lắchĭ) – (unã cu undulãchi)
ex: nãs nu mutreashti la gundulãchi (amintatic cu lucru) ma la ghiliri (amintatic fãrã lucru, nitinjisit, cu-arãderi)
§ undãlãcã (un-dã-lắ-cã) sf undãlãchi (un-dã-lắchi) – (unã cu undulãchi)
ex: ayea-pãreasinjli suntu ca undãlãca a anlui