DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dohi/dohe

dohi/dohe (dó-hi) sf dohi (dóhĭ) – catandisea-a unui om ashi cum s-aspuni dit cãrtsãli-a lui di-amintari, ncurunari, etc.; lucru (loc) tsi easti tsãnut ascumtu, tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi; mistico, acrifo, mistiryiu
{ro: stare civilă; aranjament secret; ascunziş}
{fr: état civil; arrangement secret; recoin}
{en: civil status, secret arrangement; secret (hiding) place}
ex: vrea s-lj-aflã tuti dohili (atseali tsi scria tu cãrtsãli a lui di-amintari, ncurunari, etc.); ma s-nu shtibã dohili (mistiryili) tuti; s-lji nveatsã tuti dohili (tuts misticadzlji); dohi, dohi, dohili (misticadzlji) muljireshti

§ doahã (dŭá-hã) sf doahi/doahe (dŭá-hi) shi dohi (dóhĭ) – (unã cu dohi)
ex: li pitrundeam tu tuti doahili (locurli-a lor nishtiuti, ascumti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filuzufii/filuzufie

filuzufii/filuzufie (fi-lu-zu-fí-i) sf filuzufii (fi-lu-zu-fíĭ) – shtiin-tsa cari caftã s-aducheascã shi s-n-aspunã cunushtearea, scupolu shi mistiryiul a lumiljei shi a banãljei; nomurli shi scupolu tsi s-aflã la timeljlu a unei shtiintsã; mintiminilja-a atsilui tsi aravdã cu frãmtsea dishcljisã shi fãrã si s-plãngã di tuti tsi lj-adutsi bana
{ro: filozofie}
{fr: philosophie}
{en: philosophy}
ex: canda easti unã filuzufii, ashi ti mindueshti

§ filozuf (fi-ló-zufŭ) sm filozuhi (fi-ló-zuhĭ) – atsel tsi cunoashti filuzufia shi bãneadzã dupã nomurli a ljei; om tsi shtii tuti; filuzóf
{ro: filozof}
{fr: philosophe}
{en: philosopher}
ex: nãs filozuf nu sh-eara; bãneadzã tu amirãrilja-atsea un mari filozuf

§ filuzof (fi-lu-zófŭ) sm filuzohi (fi-lu-zóhĭ) – (unã cu filozuf)
ex: cãndu zburashti, canda easti un filuzof; dutsi tu oda filuzoflui shi-lj dzãtsi

§ filozof (fi-ló-zofŭ shi fi-lo-zófŭ) sm filozohi (fi-ló-zohĭ shi fi-lo-zóhĭ) – (unã cu filozuf)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mistiryiu

mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi

§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru

§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari

§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}

§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}

§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

padi1/pade

padi1/pade (pá-di) sf pãdz (pắdzĭ) – loc tes (dishcljis) fãrã dzenj shi ohturi pri cari creashti ma multu earbã ti hrana-a prãvdzãlor; pãdinã, padinã, mire, cãmpu;
(expr:
1: muntili (ohtul) padi l-fac = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj (ohturli) dip canda suntu pãdz;
2: mi fac padi trã…= fac tut tsi pot trã…;
3: ti fac padi = ti-aurlu, ti cãtigursescu;
3: padea ohtu shi ohtul padi vai fats = (i) va s-aladz tut loclu, muntsã sh-pãdz; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-alavdã multu;
4: scot tu padi; es tu padi; mi dau di padi = scot (es) tu migdani; aspun (s-aflã, sã nveatsã, s-discoapirã) lucri tsi nu suntu cunuscuti (tsi suntu acrifo);
5: loarã padea = dipusirã, s-arãirã)
{ro: şes, pajişte, padină}
{fr: terrain aplani; plan; terrain en plaine}
{en: field, plane; flat open plain}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); prãvdzãli pascu tu padi; nã dzuã imnãm pritu padi; easti padi, nu easti munti; din padi pãnã n tser; padea ohtu shi ohtul padi vai fats
(expr: va s-aladz pristi tut loclu, muntsã sh-pãdz); moi lai munte, nj-ti fã padi
(expr: alagã-l tut loclu); padi muntili s-lu-adrãm
(expr: s-lu-alãgãm tut loclu); Muluvishti, nghios, tru pãdz; padi s-featsi
(expr: featsi tut tsi putea s-facã); s-nu mi spunj, s-mi scots tu padi
(expr: s-nu mi prudai, s-nu spunj acrifolu-a meu); s-nu ti dai di padi
(expr: s-nu ti-aspunj, s-nu ti prudai, s-nu esh tu migdani) cã hii featã; nu va ti scot tu padi
(expr: nu va s-aspun acrifolu, mistiryiul a tãu; nu va ti prudau, nu va ti scot tu migdani); nu s-vidzu tsiva tu padi
(expr: nu s-vidzu s-easã tsiva tu migdani); vã featsi padi tu lumi
(expr: vã cãtigursi multu, vã aurlã); ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi (s-nu si nveatsã, s-nu s-aflã) alihea nã dzuã

§ pãdinã (pã-dí-nã) sf pãdinj (pã-dínjĭ) – loc njic sh-tes fãrã ohturi (cãmpu njic) pri cari creashti di-aradã earbã trã hrana-a prãvdzãlor; padinã, padi, mire, cãmpu
{ro: padină}
{fr: pré en plaine, petit terrain en plaine}
{en: meadow}
ex: dit pãdina (padea) cu gãbjeu; scutea oili prit pãdinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: loclu,