DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acrifo

acrifo (a-cri-fó) sm acrifadz (a-cri-fádzĭ) – lucru tsi easti tsãnut ascumta tra s-nu s-veadã i s-armãnã nishtiut di lumi; mistico
{ro: secret}
{fr: secret}
{en: secret}

§ acrifa (a-cri-fá) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, bizgulea
{ro: pe furiş}
{fr: furtivement}
{en: furtively}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aspun2

aspun2 (as-púnŭ) (mi) vb III shi II aspush (as-púshĭŭ), aspuneam (as-pu-neámŭ), aspusã (as-pú-sã), aspuniri/aspunire (as-pú-ni-ri) shi aspuneari/aspuneare (as-pu-neá-ri) –
1: fac (arãt, alas) tsiva si s-veadã (si s-avdã, si s-aducheascã, etc.) cu zborlu (mãna, scriarea, dzeadzitlu, caplu, etc.); arãt;
(expr:
1: mi-aspun = (mi) alãncescu, (mi) fãnirusescu, (mi) pãrãstisescu, (mi) pãrãstãsescu, andzãmedz, ndzãmedz, furnisescu, dau caplu;
2: canda-lj dzãtsea vãrã, “aspuni!” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati s-tsãnã un mistico tra s-nu-l spunã sh-la altsã;
3: aspuni-lj-u! = dizvilea-ti tra si s-veadã atsea tsi-ai tu zmeani!)
{ro: arăta}
{fr: montrer}
{en: show}
ex: s-lj-aspun (s-fac si s-veadã) nã petalã; lj-aspusi calea; shi-nj s-aspusi (nji s-alãnci) semnu mari; lj-aspuni (l-fatsi, lj-dzãtsi s-mutreascã) muntsã

§ aspus2 (as-púsŭ) adg aspusã (as-pú-sã), aspush (as-púshĭ), aspusi/aspuse (as-pú-si) –
1: tsi easti faptu si s-veadã (si s-avdã, si s-aducheascã, etc.) cu zborlu (mãna, scriarea, deadzitlu, caplu, etc.); arãtat;
2: (trã forma mi-aspun): alãncit, fãnirusit, pãrãstisit, pãrãstãsit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, datã caplu
{ro: arătat}
{fr: montré}
{en: shown}

§ aspuniri2/aspunire (as-pú-ni-ri) sf aspuniri (as-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspuni tsiva; arãtari, alãnciri, fãnirusiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, dari caplu
{ro: acţiunea de a arăta, arătare}
{fr: action de montrer}
{en: action of showing}

§ aspuneari2/aspuneare (as-pu-neá-ri) sf aspuneri (as-pu-nérĭ) – (unã cu aspuniri2)
ex: casa nu easti tr-aspuneari

§ spun2 (spúnŭ) (mi) vb III shi II spush (spúshĭŭ), spuneam (spu-neámŭ), spusã (spú-sã), spuniri/spunire (spú-ni-ri) shi spuneari/spuneare (spu-neá-ri) – (unã cu aspun2)
ex: shi-lj si spusi (aspusi, alãnci) dininti

§ spus2 (spúsŭ) adg spusã (spú-sã), spush (spúshĭ), spusi/spuse (spú-si) – (unã cu aspus2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dohi/dohe

dohi/dohe (dó-hi) sf dohi (dóhĭ) – catandisea-a unui om ashi cum s-aspuni dit cãrtsãli-a lui di-amintari, ncurunari, etc.; lucru (loc) tsi easti tsãnut ascumtu, tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi; mistico, acrifo, mistiryiu
{ro: stare civilă; aranjament secret; ascunziş}
{fr: état civil; arrangement secret; recoin}
{en: civil status, secret arrangement; secret (hiding) place}
ex: vrea s-lj-aflã tuti dohili (atseali tsi scria tu cãrtsãli a lui di-amintari, ncurunari, etc.); ma s-nu shtibã dohili (mistiryili) tuti; s-lji nveatsã tuti dohili (tuts misticadzlji); dohi, dohi, dohili (misticadzlji) muljireshti

§ doahã (dŭá-hã) sf doahi/doahe (dŭá-hi) shi dohi (dóhĭ) – (unã cu dohi)
ex: li pitrundeam tu tuti doahili (locurli-a lor nishtiuti, ascumti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumi/lume

lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mistiryiu

mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi

§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru

§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari

§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}

§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn