DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aloat

aloat (a-lŭátŭ) sn aloaturi (a-lŭá-turĭ) –
1: amisticãturã di fãrinã cu apã sh-alti lucri, ca maeaua, bunãoarã, tsi u fatsi s-creascã, grãsimi, untulemnu, oauã, zahari, etc. cu cari (dupã cutseari) s-fatsi pãnea (pita, tighãnjli, dultsenjli, etc.);
2: cumatã njicã dit aestã amisticãturã tsi s-tsãni di-unã parti (tra s-hibã bãgatã ma nãpoi tu loc di maeauã tu-unã altã amisticãturã di apã shi fãrinã);
(expr:
1: (pãnea) easti aloat yiu = (pãnea) easti nicoaptã;
2: escu un aloat = escu om moali, molav, mulashcu, eavashcu, prãhar;
3: mi fac aloat = mi fac moali ca aloatlu;
4: li-acãtsãm/aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
5: li-aspãrdzem aloaturli = u-aspãrdzem uspitsãlja, n-anciupãm, nã ncãcem, nã cãrtim)
{ro: aluat; maia}
{fr: pâte; ferment, levain}
{en: dough; leaven, yeast}
ex: acats aloat (dit un aloat njic (maeauã) fac un aloat mari ti pãni); bãgarã aloat tu yin, di s-featsi puscã; easti ca aloat
(expr: moali, molav); li-acãtsarã ghini aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); li-asparsirã aloaturli
(expr: si ncãcearã sh-nu s-mata urdinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumbostrã

cumbostrã (cum-bós-trã) sf cumbostri/cumbostre (cum-bós-tri) – amisticãturã di zãrzãvãts, adratã di-aradã cu untulemnu shi puscã ca unã mãcari (salatã); cumbostã
{ro: salată}
{fr: mélange de légumes en guise de salade}
{en: salad made of various vegetables}

§ cumbostã (cum-bós-tã) sf cumbosti/cumboste (cum-bós-ti) – (unã cu cumbostrã)
ex: cumbostrã di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãgi

gãgi (gắgĭ) sf pl – cumãts njits shi suptsãri di lemnu tsi cad cãndu s-talji lemnul; cumãts njits di lemnu armasi dit alumãchili uscati cãdzuti di pri arburi; ashclji, anghidz, surtseali, schizãri, luschidz, lutseatri, licãturi, pilicudz, minutsãlj, mintsãlj, scãrpi, scãrpoci, shcãrpi, mindzãlj, spitsã; lumãchi, dãrmi, etc. (fig: gãgi = cãrshelj, amisticãturã di per)
{ro: vreascuri, aşchii}
{fr: branches sèches, bois mort}
{en: dead branches, brush wood}
ex: foc di gãgi (dãrmi uscati, ashclji); eara ncãrcatã cu gãgi; nji sã featsi perlu gãgi (fig: cãrshelj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljar

ljar (ljĭárŭ) adg ljarã (ljĭá-rã), ljari (ljĭárĭ), ljari/ljare (ljĭá-ri) – unã hromã tsi nu easti curatã ma unã amisticãturã di alti hromi (tsi da ca pi grivã-galbinã-arusã-ghesã-cafei); pestru, sharcu, sharen, shargav; (fig: ljar = pravdã (oai, caprã, cal, cãni, etc.) tsi ari unã cheali tsi da ca pi ljar)
{ro: pestriţ}
{fr: bigarré; nom donné à un animal (brebis, chèvre, cheval, chien) bigarré}
{en: motley, variegated; name given to a motley sheep (goat, horse, dog, etc.)}
ex: ljarlu, alt cãni bitãrnu; muldzi-nj ljarili (oili i cãprili ljari); vindui vaca-atsea ljarã; njel ljar

§ ljarã (ljĭá-rã) sf ljari/ljare (ljĭá-ri) – tãmbari di cãprinã (cu hroma ljarã)
{ro: manta bălţată}
{fr: manteau (de laine de chèvre)}
{en: coat (of goat wool)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

longi/longe

longi/longe (lon-gi) sf longi (lón-giĭ shi lón-gi) – vrondu shi lavã ahãntã mari di lu-asurzeashti omlu (di-lj lja urecljili); amisticãturã di multi turlii di bots (vronduri, lavã, loscuti, etc.); vreavã, loscut, larmã, halat, lavã, lãvãturã, pãlturã, ghiurultii, yiurultii, tãvãturã, fãsãrii, shimãtã, etc.
{ro: gălăgie, vacarm, zgomot}
{fr: bruit, tumulte, vacarme}
{en: noise, tumult, turmoil, uproar}
ex: mari longi (lavã, halat) featsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã