DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chivernisi/chivernise

chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)

§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini

§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}

§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clir4

clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}

§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii

§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)

§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}

§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}

§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
{fr: action d’hériter, de succéder}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumandã

cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti

§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)

§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}

§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filotim

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn