DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mahinã

mahinã (má-hi-nã) sf mahinj (má-hinjĭ) – multi soiuri di hãlãts cari, tra s-facã un lucru, suntu minati cu mãna i di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; soi di-amaxi tsi nu easti traptã di calj ma easti faptã si s-minã di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; machinã, mihãnii, amaxi, aftuchinã, tren, etc.
{ro: maşină; automobil, tren}
{fr: machine; automobile, train}
{en: machine; car, automobile, train}
ex: di multu chiro vinjirã sh-la noi mahinjli di cuseari stranji

§ machinã (má-chi-nã) sf machinj (má-chinjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: tricu machina (trenlu)

§ mashinã (ma-shí-nã) sf mashinj (ma-shínjĭ) – (unã cu mahinã)

§ mishinã (mi-shí-nã) sf mishinj (mi-shínjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: coasi cu mishina itsido lucru; feci cafei cu mishina

§ mihãnii/mihãnie (mi-hã-ní-i) sf mihãnii (mi-hã-níĭ) – (unã cu mahinã)
ex: di iu li loat aesti mihãnii?

§ mihanicã (mi-há-ni-cã) sf pl(?) – tehnea-a-atsilui tsi lucreadzã cu mihãniili; cunushterli tsi-aspun cum s-fac s-lucreadzã shi cum s-mirimitisescu mihãniili
{ro: mecanică}
{fr: mécanique}
{en: mechanics}
ex: mihanica easti bunã zãnati

§ mihanic (mi-há-nicŭ) sm, sf, adg mihanicã (mi-há-ni-cã), mihanits (mi-há-nitsĭ), mihanitsi/mihanitse (mi-há-ni-tsi) – omlu tsi ari zãnatea di mihanicã; mahinã tsi nu easti faptã s-lucreadzã cu mãna-a omlui ma cu putearea tsi yini di la cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.;
2: omlu tsi lucreadzã herlu cu foclu tra sã-lj da forma tsi va; hirar, hãlche, favru
{ro: mecanic}
{fr: mécanicien, mechanique}
{en: mechanic, mechanical}
ex: ishi bun mihanic (om tsi cunoashti ghini mihanica)

§ mihani/mihane (mi-há-ni) sf mihãnj (mi-hắnjĭ) – hãlatea cu cari favrul fatsi vimtu (suflã) pristi foc tra s-lu-aprindã ghini, cãndu va s-lu facã arosh herlu tsi-l lucreadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trã

trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)

§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã

§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)

§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh

§ tri tse (tri-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “tritse” shi “tri-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu trã tse)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn